Asigurarea locuinței în 2026: ce acoperă PAD, ce nu și când merită facultativa

Editorial Face Toți Banii · Publicat: 18 aprilie 2026 · Actualizat: 2 mai 2026

Puține cheltuieli par mai ușor de amânat decât asigurarea locuinței. Nu se vede, nu se simte, nu îți schimbă viața în ziua în care o plătești și, tocmai de aceea, mulți o împing la coada listei. Problema este că exact aici se ascunde una dintre cele mai scumpe iluzii financiare: confuzia dintre „am ceva” și „sunt acoperit”.

În România, discuția pornește de la PAD, polița obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Dar PAD nu este protecție completă pentru casă. Este primul strat, nu tot zidul de apărare. Dacă le amesteci, riști să crezi că ai liniște, deși ai doar minimul legal.

Întrebarea bună nu este doar „am sau nu am poliță?”, ci „ce rămâne neacoperit după PAD și când merită să trec la o protecție mai apropiată de viața reală?”. Acolo se vede diferența dintre o cheltuială bifată mecanic și o decizie care chiar îți apără casa, bunurile și bugetul.

Dacă locuința ta a trecut prin lucrări recente sau urmează să investești în finisaje, instalații, mobilă ori electrocasnice, merită să vezi și cât costă renovarea unui apartament. O casă proaspăt renovată are, de obicei, mai multă valoare de protejat decât pare în prima lună după lucrări.

---

Calculator PAD vs facultativă: vezi ce rămâne neacoperit

Calculatorul de mai jos nu îți vinde o poliță și nu înlocuiește oferta unui asigurător. Îți arată rapid diferența dintre plafonul PAD și valoarea estimată a locuinței și a bunurilor din interior, ca să vezi dacă ai doar minimul legal sau o protecție apropiată de realitate.

---

Ce spune articolul, pe scurt

• PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale.
• PAD acoperă doar cutremur, inundații și alunecări de teren, în limitele legii.
• Suma asigurată obligatoriu este 100.000 lei pentru tip A și 50.000 lei pentru tip B.
• Prima anuală PAD este 130 lei pentru tip A și 50 lei pentru tip B.
• PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței.
• Facultativa poate completa PAD când vrei protecție peste plafonul legal sau pentru alte riscuri.
• Pentru o PAD nouă, acoperirea începe cel mai devreme din a cincea zi calendaristică de la emiterea contractului.

---

Ce este PAD și de ce te privește chiar dacă stai la bloc

PAD este polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale și reprezintă asigurarea obligatorie a locuinței în România. Obligația nu ține doar de case la curte sau de zone rurale. Legea privește construcțiile cu destinația de locuință înregistrate fiscal, din urban și rural, dacă și-au păstrat în fapt destinația de locuință.

Asta înseamnă că discuția nu este „eu stau la bloc, nu mă privește”. Dacă ești proprietar de apartament, de casă sau de locuință în coproprietate, PAD te privește. În cazul condominiilor, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte.

Mai important: PAD nu este gândită să rezolve toate problemele casei tale. Este gândită să creeze un minim de protecție financiară în fața celor trei dezastre naturale prevăzute de lege.

Ce acoperă PAD în 2026

Aici trebuie tăiată confuzia din piață foarte clar. PAD acoperă trei riscuri: cutremur, inundații și alunecări de teren. În anumite situații, intră și daunele directe sau indirecte produse construcției ca urmare a acestor riscuri, în limitele și condițiile legii.

Cu alte cuvinte, PAD nu este o poliță generală de „orice se întâmplă cu locuința”. Este o poliță de dezastre naturale. Tocmai de aceea mulți proprietari o au, dar o înțeleg greșit: cred că au „asigurare la casă”, când de fapt au o protecție limitată pe trei riscuri mari și bine definite.

Dacă vrei o formulă simplă, ține-o minte așa: PAD îți apără locuința de cele trei lovituri mari din lege. Nu de toate loviturile care pot apărea în viața reală.

Ce nu acoperă PAD și unde se termină protecția minimă

Exact aici se rupe diferența dintre minimul legal și protecția reală. Legea spune clar că nu intră sub incidența PAD anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care se află locuința asigurată. La fel de clar: bunurile din interiorul locuinței nu sunt acoperite.

O locuință nu înseamnă doar pereți. Dacă ai investit în instalații, centrală, calorifere sau echipamente scumpe, citește și ghidul despre cât costă o centrală termică, ca să vezi cât de repede se adună banii blocați în aparate, montaj, verificări și consum.

Asta înseamnă că, dacă mintea ta traduce PAD prin „și casa, și tot ce am în ea”, traducerea este greșită. Mobilierul, electrocasnicele, electronicele, lucrurile personale și alte bunuri nu intră în PAD. Nici multe dintre daunele de zi cu zi pe care oamenii le asociază instinctiv cu ideea de „asigurare a locuinței” nu intră aici.

Cât costă PAD și cât poți primi dacă ai daună

Pe legea actuală, sumele și primele PAD sunt exprimate în lei. Pentru contractele anuale, suma asigurată obligatoriu este de 100.000 lei pentru locuințele de tip A și 50.000 lei pentru locuințele de tip B. Primele obligatorii sunt de 130 lei pe an pentru tip A și 50 lei pe an pentru tip B.

Aceste cifre sunt importante pentru că în piață încă circulă explicații vechi sau amestecate. Pentru articolul acesta, reperul de lucru este forma actuală din lege: 100.000 lei / 50.000 lei și 130 lei / 50 lei.

Dar aici apare întrebarea importantă: dacă apartamentul sau casa ta valorează mult peste plafonul PAD, diferența rămasă descoperită nu dispare doar pentru că ai polița obligatorie. Exact acesta este motivul pentru care simpla existență a PAD nu este mereu suficientă.

Tip A vs Tip B: cum afli în ce categorie intră locuința ta

Legea împarte locuințele în două tipuri. Tip A include, pe scurt, construcțiile din materiale rezistente sau tratate: beton armat, metal, lemn, piatră, cărămidă arsă și alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic. Tip B include construcțiile cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau alte materiale netratate, precum chirpiciul ori paianta.

Dacă locuința ta are elemente amestecate, încadrarea nu se face „după ureche”. Se verifică materialele din structura de rezistență și pereții exteriori. Dacă ai dubii, cere clarificare la emiterea poliței, nu după daună.

Mai este și o excepție importantă: locuințele din clădiri încadrate în clasa I de risc seismic nu se asigură prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare. Asta contează mai ales pentru proprietarii din clădiri vechi, care cred că PAD rezolvă automat orice problemă legată de risc seismic.

Când merită o asigurare facultativă

Facultativa începe să aibă sens exact în locul în care se termină PAD. Dacă locuința ta valorează mult peste plafonul legal, dacă ai bunuri importante în interior, dacă vrei protecție și pentru alte tipuri de daune sau dacă vrei ceva mai apropiat de viața reală, nu doar de minimul obligatoriu, facultativa merită analizată serios.

Și aici mai este o nuanță importantă din lege: asigurătorii nu pot, în mod normal, să încheie polițe facultative pentru o locuință care nu are PAD încheiată în prealabil, cu anumite excepții prevăzute de lege. În practică, PAD este baza, iar facultativa vine peste ea.

Facultativa poate avea sens mai ales dacă ai renovat recent, ai mobilă nouă, electrocasnice scumpe, centrală, aparate electronice sau dacă locuința este parte dintr-un credit ipotecar și vrei să știi exact ce protejezi. O renovare poate crește valoarea reală a casei, dar și suma pe care ai pierde-o dacă apare o daună mare.

Un exemplu bun pentru presiunea reală a unei locuințe cumpărate cu credit este jurnalul lui Dan, manager IT în Oradea: 6.900 lei net, rată ipotecară, doi copii mici și o săptămână în care casa nu este doar „acasă”, ci și cea mai mare responsabilitate financiară a familiei. Când ai credit, copii și bunuri importante în locuință, protecția casei nu mai este o bifă administrativă, ci parte din bugetul real al familiei.

Aici se leagă direct de bugetul familiei: o poliță bună nu trebuie cumpărată din frică, dar nici respinsă doar pentru că „mai e o cheltuială”. Dacă te ajută să eviți o pierdere mare, trebuie judecată ca protecție, nu ca abonament inutil.

Cum verifici dacă ai PAD și cum o reînnoiești

Primul lucru bun pe care îl poți face este să nu lucrezi din memorie. Verifică polița, data expirării și autenticitatea ei. PAID pune la dispoziție un instrument de verificare a autenticității poliței, unde poți compara numărul comunicat de sistem cu numărul de pe polița ta.

Un detaliu important pe care îl scapă mulți: pentru contractele noi, PAD începe cel mai devreme la ora 0:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la data emiterii contractului. Pentru reînnoiri, continuitatea contează, iar noul contract trebuie legat corect de expirarea celui vechi.

Ce faci dacă ai daună

Dacă apare un eveniment pentru care PAD sau facultativa ar putea acoperi dauna, nu improviza și nu aștepta să „vezi mai târziu”. Verifică imediat polița, anunță asigurătorul sau distribuitorul potrivit și păstrează documentele, fotografiile și dovezile necesare.

Aici merită să fii atent la un lucru simplu: nu orice daună la locuință intră automat în PAD doar pentru că locuința este asigurată. PAD acoperă doar ce intră în cele trei dezastre naturale și în condițiile legii. În momentul daunei, primul pas nu este panica, ci identificarea corectă a riscului și a poliței care îl poate acoperi.

Dacă ai și o facultativă, citește condițiile ei: termenele de avizare, excluderile, franșiza, suma asigurată și documentele cerute. Aici se face diferența dintre „am o poliță” și „știu să o folosesc”.

Cum faci pasul următor fără să plătești prost

Nu trebuie să devii specialist în asigurări ca să iei o decizie mai bună. Ai nevoie de câteva verificări clare, făcute înainte să plătești automat ce ți se pune în față.

Dacă simți că bugetul tău se sufocă din multe obligații mici, citește și ghidul despre unde îți ții fondul de urgență. Asigurarea și fondul de urgență nu se exclud: una transferă o parte din risc, celălalt te ajută cu cheltuielile care nu intră în poliță.

Ce merită să iei cu tine din articol

Dacă vrei să rămâi cu o singură idee, ia-o pe aceasta: PAD nu este același lucru cu protecția completă a locuinței. Este baza legală, nu finalul discuției.

A doua idee este la fel de importantă: nu cumpăra facultativa doar fiindcă „așa fac toți” și nu rămâne doar cu PAD doar pentru că „e suficient să bifez minimul”. Uită-te la valoarea casei tale, la bunurile din interior, la riscurile care chiar te expun și la ce ai avea de pierdut dacă mâine s-ar întâmpla ceva serios.

Întrebări frecvente

Este PAD obligatorie în 2026?

Da. PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale, pentru construcțiile cu destinația de locuință înregistrate fiscal, în condițiile legii.

Ce acoperă PAD?

PAD acoperă trei riscuri: cutremur, inundații și alunecări de teren, în limitele și condițiile prevăzute de lege.

Ce nu acoperă PAD?

PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței și nici anexele, dependințele, dotările sau utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care se află locuința asigurată.

Cât costă PAD în 2026?

Pe legea actuală, prima anuală este 130 lei pentru locuințele de tip A și 50 lei pentru locuințele de tip B.

Cât despăgubește PAD?

Suma asigurată obligatoriu este 100.000 lei pentru o locuință de tip A și 50.000 lei pentru o locuință de tip B.

Pot face asigurare facultativă fără PAD?

În mod normal, asigurătorii nu pot încheia o poliță facultativă pentru o locuință care nu are PAD încheiată în prealabil, cu excepțiile prevăzute de lege.

PAD acoperă lucrurile din casă?

Nu. Bunurile din interiorul locuinței nu intră în acoperirea PAD. Pentru acestea trebuie analizată o poliță facultativă, în funcție de contract.

Când începe valabilitatea unei PAD noi?

Pentru contractele noi, PAD începe cel mai devreme la ora 0:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la emiterea contractului. Pentru reînnoiri, continuitatea depinde de momentul emiterii și expirării poliței vechi.

Când merită asigurarea facultativă a locuinței?

Merită analizată când locuința valorează peste plafonul PAD, când ai bunuri importante în interior sau când vrei protecție și pentru riscuri care nu intră în PAD, precum incendiu, avarii la instalații, furt sau alte daune uzuale.

Cum verific dacă am PAD valabilă?

Poți verifica documentele primite la emitere și autenticitatea poliței prin instrumentele puse la dispoziție de PAID.

---

Surse consultate

• Portal Legislativ — Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor
• PAID / PADROM — verifică autenticitatea poliței PAD
• ASF — recomandări privind asigurările facultative de locuințe
• ASF — ghidul asigurării obligatorii de locuință împotriva dezastrelor naturale

Lecturi utile

• Cât costă renovarea unui apartament în România
• Cât costă o centrală termică în România
• Unde îți ții fondul de urgență în 2026
• Cât costă să trăiești în România: coșul minim pentru un trai decent
• Cum pui bani deoparte când nu îți ajung banii

---