Răspunsul rapid
Asigurarea locuinței în 2026 nu înseamnă o singură poliță care acoperă tot. PAD este minimul legal și acoperă doar cutremur, inundații și alunecări de teren, în limitele de 100.000 lei pentru tip A și 50.000 lei pentru tip B. Prima anuală este 130 lei pentru tip A și 50 lei pentru tip B, fixă prin lege și identică la toți asigurătorii. Dacă locuința valorează mai mult, ai bunuri importante în casă, ai credit ipotecar sau vrei protecție pentru incendiu, avarii, furt ori daune produse vecinilor, PAD singură nu este suficientă.
Editorial Face Toți Banii · Publicat: 18 aprilie 2026 · Actualizat: 12 septembrie 2026 · Cifrele PAD au fost verificate la sursă
Puține cheltuieli par mai ușor de amânat decât asigurarea locuinței. Nu se vede, nu se simte, nu îți schimbă viața în ziua în care o plătești și, tocmai de aceea, mulți o împing la coada listei. Problema este că exact aici se ascunde una dintre cele mai scumpe iluzii financiare: confuzia dintre „am ceva” și „sunt acoperit”.
În România, discuția pornește de la PAD, polița obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Dar PAD nu este protecție completă pentru casă. Este primul strat, nu tot zidul de apărare. Dacă le amesteci, riști să crezi că ai liniște, deși ai doar minimul legal.
Întrebarea bună nu este doar „am sau nu am poliță?”, ci „ce rămâne neacoperit după PAD și când merită să trec la o protecție mai apropiată de viața reală?”. Acolo se vede diferența dintre o cheltuială bifată mecanic și o decizie care chiar îți apără casa, bunurile și bugetul.
Calculator PAD vs facultativă: vezi ce rămâne neacoperit
Calculatorul de mai jos nu îți vinde o poliță și nu înlocuiește oferta unui asigurător. Îți arată rapid diferența dintre plafonul PAD și valoarea estimată a locuinței și a bunurilor din interior, ca să vezi dacă ai doar minimul legal sau o protecție apropiată de realitate.
Cât rămâne neacoperit după PAD
Introdu tipul locuinței, valoarea estimată a casei și valoarea bunurilor din interior. Vezi costul PAD, plafonul legal și diferența care rămâne în sarcina ta.
Rezultat orientativ. Nu stabilește valoarea exactă a locuinței, nu estimează prețul unei polițe facultative și nu înlocuiește condițiile unui contract de asigurare.
Ce spune articolul, pe scurt
- PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale, prin Legea nr. 260/2008.
- Acoperă doar cutremur, inundații și alunecări de teren, în limitele legii.
- Suma asigurată obligatoriu: 100.000 lei pentru tip A, 50.000 lei pentru tip B.
- Prima anuală: 130 lei pentru tip A, 50 lei pentru tip B — fixă prin lege, identică la toți asigurătorii.
- Lipsa poliței se sancționează cu amendă între 100 și 500 de lei.
- PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței.
- Facultativa completează PAD pentru valoarea de peste plafon și pentru celelalte riscuri.
- Pentru o PAD nouă, acoperirea începe cel mai devreme din a cincea zi calendaristică de la emitere.
Mitul care te ține pe loc
„Am PAD, deci sunt acoperit.” Nu neapărat. PAD este minimul legal, nu sinonimul protecției complete. Exact aici se nasc multe surprize scumpe: omul are poliță, dar descoperă abia la daună că bunurile, instalațiile sau anumite riscuri nu intrau în ce credea el că a cumpărat.
Ce este PAD și de ce te privește chiar dacă stai la bloc
PAD este polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale și reprezintă asigurarea obligatorie a locuinței în România. Obligația nu ține doar de case la curte sau de zone rurale. Legea privește construcțiile cu destinația de locuință înregistrate fiscal, din urban și rural, dacă și-au păstrat în fapt destinația de locuință.
Asta înseamnă că discuția nu este „eu stau la bloc, nu mă privește”. Dacă ești proprietar de apartament, de casă sau de locuință în coproprietate, PAD te privește. În cazul condominiilor, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte.
Traducerea simplă: PAD este baza legală. Nu este polița care îți protejează automat mobila, electrocasnicele, centrala, țevile, furtul sau daunele obișnuite din casă.
Ce acoperă PAD și ce nu acoperă
PAD acoperă trei riscuri: cutremur, inundații provocate de fenomene naturale și alunecări de teren. Despăgubirea se referă la daunele produse construcției, în limitele și condițiile legii.
| Risc | Intră în PAD? | Ce trebuie să știi |
|---|---|---|
| Cutremur | Da | În limitele sumei asigurate și ale condițiilor legale |
| Inundații naturale | Da | Nu orice apă intrată în casă este automat daună PAD |
| Alunecări de teren | Da | Contează cauza și încadrarea evenimentului |
| Incendiu obișnuit | Nu | Poate intra în discuție doar ca urmare a unui risc asigurat, în condițiile legii |
| Țeavă spartă, avarie la instalații | Nu | Aici te uiți la facultativă |
| Furt prin efracție | Nu | Aici te uiți la facultativă |
| Bunuri din casă | Nu | Mobilierul, electrocasnicele și electronicele nu sunt acoperite prin PAD |
| Daune produse vecinilor | Nu | Răspunderea civilă se acoperă doar printr-o clauză din facultativă |
Legea spune clar că nu intră sub incidența PAD anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care se află locuința asigurată. La fel de clar: bunurile din interiorul locuinței nu sunt acoperite.
Aici apare riscul financiar: poți avea PAD valabilă și totuși să rămâi cu pierderi mari dacă dauna ține de bunuri, instalații, incendiu obișnuit, avarii la apă, furt sau alte riscuri care nu intră în polița obligatorie.
Cât costă PAD în 2026 și cât despăgubește
Pentru contractele anuale, suma asigurată obligatoriu este de 100.000 lei pentru locuințele de tip A și 50.000 lei pentru locuințele de tip B. Primele obligatorii sunt de 130 lei pe an pentru tip A și 50 lei pe an pentru tip B.
Prețul nu se negociază și nu diferă de la o companie la alta. Nu depinde de oraș, de zona seismică, de etaj, de anul construcției sau de suprafață. Singurul lucru care îl schimbă este tipul constructiv al locuinței.
| Tip locuință | Exemple de structură | Sumă maximă PAD | Primă anuală |
|---|---|---|---|
| Tip A | Beton armat, metal, lemn, piatră, cărămidă arsă sau materiale tratate termic ori chimic | 100.000 lei | 130 lei |
| Tip B | Chirpici, paiantă, cărămidă nearsă sau alte materiale netratate termic ori chimic | 50.000 lei | 50 lei |
De ce mai circulă cifre în euro: până în 2023, sumele și primele PAD erau exprimate în valută — 20.000 de euro sumă asigurată și 20 de euro primă pentru tip A, respectiv 10.000 și 10 euro pentru tip B. Prin Legea nr. 115/2023 au fost trecute în lei, la valorile de azi. De aceea găsești încă pe internet explicații vechi, cu cifre în euro. Dacă vezi undeva „20.000 de euro”, e o informație depășită.
Dar aici apare întrebarea importantă: dacă apartamentul sau casa ta valorează mult peste plafonul PAD, diferența rămasă descoperită nu dispare doar pentru că ai polița obligatorie. Exact acesta este motivul pentru care simpla existență a PAD nu este mereu suficientă.
Ce se întâmplă dacă nu ai PAD
Lipsa poliței obligatorii se sancționează contravențional cu amendă cuprinsă între 100 și 500 de lei. Sumă mică, aparent. Dar amenda nu este consecința care doare.
Consecința reală este alta: fără PAD, proprietarul nu poate primi despăgubirile prevăzute de lege în cazul unui cutremur, al unei inundații naturale sau al unei alunecări de teren. Pentru 130 de lei pe an — aproximativ 11 lei pe lună — rămâi complet descoperit pe exact riscurile pe care nu ți le poți permite din buzunar.
Comparația care pune lucrurile în perspectivă: 130 de lei pe an înseamnă cam cât o singură comandă de mâncare. Iar despăgubirea maximă la care îți dă dreptul este de 100.000 de lei. Nu există multe decizii financiare cu un raport atât de dezechilibrat în favoarea ta.
Tip A vs Tip B: cum afli în ce categorie intră locuința ta
Legea împarte locuințele în două tipuri. Tip A include construcțiile din materiale rezistente sau tratate: beton armat, metal, lemn, piatră, cărămidă arsă și alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic. Tip B include construcțiile cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau alte materiale netratate, precum chirpiciul ori paianta.
Dacă locuința ta are elemente amestecate, încadrarea nu se face după ureche. Se verifică materialele din structura de rezistență și pereții exteriori. Dacă ai dubii, cere clarificare la emiterea poliței, nu după daună.
Mai este și o excepție importantă: locuințele din clădiri încadrate în clasa I de risc seismic nu se asigură prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare. Contează mai ales pentru proprietarii din clădiri vechi, care cred că PAD rezolvă automat orice problemă legată de risc seismic.
Asigurarea facultativă: ce acoperă, cât costă și când merită
Facultativa începe să aibă sens exact în locul în care se termină PAD. Dacă locuința valorează peste plafonul legal, dacă ai bunuri importante în interior, dacă ai credit ipotecar sau dacă vrei protecție pentru riscurile din viața de zi cu zi, discuția se mută aici.
O nuanță importantă din lege: asigurătorii nu pot, în mod normal, să încheie polițe facultative pentru o locuință care nu are PAD încheiată în prealabil, cu anumite excepții prevăzute de lege. În practică, PAD este baza, iar facultativa vine peste ea.
Ce poate acoperi o poliță facultativă
| Acoperire | Ce înseamnă concret | De ce contează |
|---|---|---|
| Incendiu, explozie, trăsnet | Daune la construcție și, dacă ai clauza, la bunuri | Riscul cel mai frecvent care nu intră deloc în PAD |
| Avarii la instalații | Țevi sparte, scurgeri de la apă, încălzire, canalizare | Cea mai comună daună la bloc, și cea mai des reclamată |
| Inundație de la vecini | Apa venită din alt apartament | Nu e dezastru natural, deci PAD nu se aplică |
| Furt prin efracție și vandalism | Bunuri sustrase, uși și ferestre forțate | PAD nu acoperă absolut nimic din această zonă |
| Conținut, adică bunurile din casă | Mobilier, electrocasnice, electronice, lucruri personale | Poate valora mai mult decât crezi, mai ales după o renovare |
| Răspundere civilă față de vecini | Dauna pe care o produci tu altcuiva | Dacă îți cedează o țeavă și inunzi doi vecini, plătești din buzunar fără această clauză |
| Fenomene atmosferice | Furtună, grindină, greutatea zăpezii | Nu intră în cele trei riscuri din PAD |
| Cheltuieli conexe | Cazare temporară, curățare, demolare, proiectare | Costuri reale după o daună mare, pe care puțini le au în minte |
Cât costă o poliță facultativă
Aici nu există preț fix, spre deosebire de PAD. Prima depinde de suma asigurată, de riscurile incluse, de franșiză, de tipul locuinței, de zonă și de istoricul de daune.
Nu îți dăm un interval și atât, pentru că sursele publice se contrazic puternic: unele indică câteva sute de lei pe an, altele trec de o mie pentru aceeași descriere de acoperire. Diferențele vin din ce anume se compară — o poliță de bază pentru structură nu are nimic de-a face, ca preț, cu una care include conținutul, răspunderea civilă și despăgubirea la valoare nouă. Singura cifră reală este oferta pentru locuința ta.
Polițe facultative de locuință oferă, printre alții, Allianz-Țiriac, Generali, Groupama, Omniasig și Asirom. Face Toți Banii nu vinde asigurări, nu primește comisioane de la asigurători și nu recomandă un anume produs. Ce putem face este să îți arătăm ce să compari, ca să nu alegi după prima cifră pe care o vezi.
Singura cifră reală este oferta ta. Prețul unei polițe facultative se calculează pe locuința ta concretă. Orice sumă pe care o citești într-un articol, inclusiv aici, este un ordin de mărime. Cere două sau trei oferte și compară-le pe criteriile de mai jos, nu doar pe primă.
De ce sumă asigurată ai nevoie, de fapt
Cea mai scumpă greșeală la o poliță facultativă nu este prima prea mare. Este suma asigurată prea mică. Iar motivul pentru care se întâmplă atât de des e o confuzie pe care nimeni nu o explică.
Valoarea de piață nu este costul de reconstrucție. Un apartament din București poate costa 500.000 de lei la cumpărare, dar în acel preț intră terenul, zona, etajul și cererea. Dacă arde, nu reconstruiești zona — reconstruiești pereții. De asta suma asigurată pentru structură se calculează din cât costă să refaci, nu din cât ai plătit.
Suma asigurată de care ai nevoie și testul de subasigurare
Construiește suma pornind de la costul de reconstrucție și de la bunurile din casă. Apoi vezi ce se întâmplă cu despăgubirea dacă declari mai puțin decât valoarea reală.
Costul de reconstrucție pe metru pătrat diferă mult după oraș, finisaje și tipul clădirii. Valoarea din câmp este un punct de pornire editabil, nu o estimare oficială: cere o evaluare de la un constructor sau de la asigurător. Calculatorul nu stabilește prima poliței și nu înlocuiește condițiile contractuale.
Cum compari două oferte fără să te uiți doar la preț
Aici se joacă totul. Asigurătorii îți explică produsul lor, comparatoarele îți arată prime, dar aproape nimeni nu te învață să citești o poliță. Iar două oferte cu aceeași primă pot însemna lucruri complet diferite la momentul daunei.
Sunt opt lucruri de verificat, în ordinea în care contează:
Multe polițe au două sume distincte. Dacă bunurile sunt asigurate la 20.000 de lei și ai în casă de 60.000, ai o problemă chiar dacă prima pare corectă.
La valoare nouă primești cât costă înlocuirea cu un bun nou. La valoare reală se scade uzura — pentru un televizor de opt ani, diferența poate fi de trei ori. E cea mai importantă linie din contract și cea mai rar citită.
Cât suporți tu la fiecare daună. Poate fi fixă, câteva sute de lei, sau procentuală din suma asigurată. O franșiză mare scade prima, dar te lasă să plătești singur toate daunele mici.
Lista lucrurilor pe care polița nu le acoperă, oricât ai plăti. Se citește înaintea listei de acoperiri, nu după. Acolo apar uzura, viciile de construcție, lucrările în desfășurare sau locuința nelocuită o perioadă.
Dacă îți cedează o țeavă și inunzi două apartamente, fără această clauză plătești din buzunar. La bloc e clauza cu cel mai bun raport între cost și risc evitat.
Dacă declari jumătate din valoare, multe contracte plătesc jumătate din daună, chiar dacă paguba e mai mică decât suma asigurată. Verifică explicit dacă polița aplică regula proporționalității.
Câte zile ai la dispoziție ca să anunți. Dacă îl ratezi, poți pierde dreptul la despăgubire indiferent cât de justificată e dauna.
Cazare temporară, curățare, demolare, proiectare, mutarea bunurilor. Sunt costuri reale după o daună mare, iar unele polițe le includ, altele nu.
Testul în trei întrebări
Înainte să semnezi, cere-i agentului trei răspunsuri scrise: despăgubirea e la valoare nouă sau la valoare reală? Cât e franșiza, în lei? Ce se întâmplă dacă suma declarată e mai mică decât valoarea reală? Dacă răspunsurile sunt vagi, nu e vina ta că nu înțelegi. E semn că polița nu a fost gândită să fie înțeleasă.
Dacă ai credit ipotecar, calculul se schimbă
La un credit ipotecar, banca îți solicită asigurarea imobilului și, în multe cazuri, cere și o poliță facultativă cesionată în favoarea ei. Adică despăgubirea merge întâi la bancă, pentru acoperirea creditului, nu direct la tine.
De aici vine o problemă pe care puțini o anticipează: dacă locuința e distrusă, iar despăgubirea nu acoperă soldul rămas al creditului, diferența rămâne obligația ta. Rămâi fără casă și cu rate de plătit pentru ea.
Verificarea de făcut azi, dacă ai credit: compară soldul rămas cu suma asigurată din polița cesionată. Dacă soldul e mai mare, ești expus exact pe diferență. Calculatorul de mai sus îți face comparația automat dacă introduci soldul.
Cum verifici dacă ai PAD și cum o reînnoiești
Primul lucru bun pe care îl poți face este să nu lucrezi din memorie. Verifică polița, data expirării și autenticitatea ei. PAID pune la dispoziție un instrument de verificare, unde poți compara numărul comunicat de sistem cu numărul de pe polița ta.
Un detaliu important pe care îl scapă mulți: pentru contractele noi, PAD începe cel mai devreme la ora 0:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la data emiterii contractului. Pentru reînnoiri, continuitatea contează, iar noul contract trebuie legat corect de expirarea celui vechi.
De făcut în 5 minute: caută polița, notează seria, data expirării și tipul locuinței. Dacă nu le ai la îndemână, nu știi de fapt cât ești de acoperit.
Ce faci dacă ai daună
Dacă apare un eveniment pentru care PAD sau facultativa ar putea acoperi dauna, nu improviza și nu aștepta. Verifică imediat polița, anunță asigurătorul în termenul prevăzut și păstrează documentele, fotografiile și dovezile.
Ce se întâmplă cu bugetul tău când vine o cheltuială pe care n-ai prevăzut-o?
Asigurarea transferă o parte din risc. Fondul de urgență acoperă restul — franșiza, cheltuielile care nu intră în poliță, lunile până la despăgubire. Datele europene arată că unul din patru români nu are nicio rezervă. Studiul Face Toți Banii măsoară exact ce se întâmplă, în realitate, în bugetele din România. E anonim și durează cinci minute.
Completează studiul anonim Calculează-ți fondul de urgențăCe merită să iei cu tine din articol
Dacă rămâi cu o singură idee, ia-o pe aceasta: PAD nu este același lucru cu protecția completă a locuinței. Este baza legală, nu finalul discuției. Costă 130 de lei pe an și acoperă maximum 100.000 — o sumă care, pentru majoritatea locuințelor din urban, e sub jumătate din ce ar costa refacerea.
A doua idee: la o poliță facultativă, întrebarea nu e „cât costă?”, ci „cât primesc, și în ce condiții?”. Suma asigurată, despăgubirea la valoare nouă sau reală, franșiza și excluderile fac diferența dintre o poliță utilă și una care doar pare ieftină.
Pe scurt: PAD îți dă baza. Facultativa îți poate aduce protecția mai aproape de viața reală. Decizia bună nu este cea mai ieftină poliță, ci polița pe care o înțelegi înainte să ai nevoie de ea.
Întrebări frecvente despre asigurarea locuinței
Este PAD obligatorie în 2026?
Da. PAD este asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale, prevăzută de Legea nr. 260/2008, pentru construcțiile cu destinația de locuință înregistrate fiscal, din urban și din rural.
Ce amendă primești dacă nu ai PAD?
Lipsa poliței obligatorii se sancționează contravențional cu amendă cuprinsă între 100 și 500 de lei. Consecința mai gravă nu este însă amenda, ci faptul că, fără PAD, proprietarul nu poate primi despăgubirile prevăzute de lege în caz de cutremur, inundație sau alunecare de teren.
Ce acoperă PAD?
PAD acoperă trei riscuri: cutremur, inundații provocate de fenomene naturale și alunecări de teren, în limitele și condițiile prevăzute de lege. Despăgubirea se referă la daunele produse construcției, nu la bunurile din interior.
Ce nu acoperă PAD?
PAD nu acoperă bunurile din interiorul locuinței și nici anexele, dependințele, dotările sau utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea asigurată. Nu acoperă incendiul ca risc separat, avariile la instalații, țevile sparte, furtul sau daunele produse vecinilor.
Cât costă PAD în 2026?
Prima anuală este de 130 de lei pentru locuințele de tip A și de 50 de lei pentru locuințele de tip B. Prețul este fix, stabilit prin lege, și identic la toți asigurătorii: nu depinde de oraș, de zona seismică, de etaj sau de suprafață.
De ce s-a schimbat prețul PAD din euro în lei?
Prin Legea nr. 115/2023, sumele asigurate și primele au fost exprimate în lei. Anterior erau în euro: 20.000 de euro sumă asigurată și 20 de euro primă pentru tip A, respectiv 10.000 de euro și 10 euro pentru tip B. De aceea în piață mai circulă și azi explicații vechi, în valută.
Cât despăgubește PAD?
Suma asigurată obligatoriu este de 100.000 de lei pentru o locuință de tip A și de 50.000 de lei pentru o locuință de tip B. Aceste sume sunt un plafon legal, nu valoarea de piață a locuinței: diferența dintre ele și valoarea reală rămâne în sarcina proprietarului.
Pot face asigurare facultativă fără PAD?
În mod normal, asigurătorii nu pot încheia o poliță facultativă pentru o locuință care nu are PAD încheiată în prealabil, cu excepțiile prevăzute de lege. În practică, PAD este baza, iar facultativa se construiește peste ea.
Cât costă o asigurare facultativă de locuință?
Prețul nu este reglementat și variază mult. Sursele publice dau intervale foarte diferite, de la câteva sute de lei pe an până la peste o mie, pentru că nu compară aceleași acoperiri. Prima depinde de suma asigurată, de riscurile incluse, de franșiză, de tipul locuinței și de istoricul de daune. Singura cifră reală este cea dintr-o ofertă personalizată.
Ce acoperă o poliță facultativă de locuință?
În funcție de contract, o poliță facultativă poate acoperi incendiu, explozie, trăsnet, furtună, avarii la instalații de apă și încălzire, inundații de la vecini, furt prin efracție, vandalism, daune la bunurile din interior și răspundere civilă față de vecini. Poate acoperi și diferența dintre plafonul PAD și valoarea reală a locuinței pentru riscurile catastrofale.
Ce este franșiza la asigurarea locuinței?
Franșiza este partea din daună pe care o suporți tu la fiecare eveniment. Poate fi fixă, de exemplu câteva sute de lei, sau procentuală, un procent din suma asigurată. O franșiză mai mare scade prima anuală, dar te lasă să plătești mai mult din propriul buzunar la fiecare daună mică.
Ce înseamnă subasigurare și de ce contează?
Subasigurarea apare când declari o sumă asigurată mai mică decât valoarea reală a locuinței sau a bunurilor. În multe contracte, despăgubirea se reduce proporțional: dacă ai asigurat jumătate din valoare, poți primi jumătate din daună, chiar dacă paguba este mai mică decât suma asigurată. De aceea suma declarată trebuie să reflecte costul real de reconstrucție sau înlocuire.
Banca îmi cere asigurare dacă am credit ipotecar?
Da. La un credit ipotecar, banca solicită asigurarea imobilului, iar în multe cazuri cere și o poliță facultativă cesionată în favoarea ei. Dacă despăgubirea nu acoperă soldul rămas al creditului, diferența rămâne o obligație a proprietarului, chiar dacă locuința a fost distrusă.
Ce înseamnă despăgubire la valoare nouă și la valoare reală?
La valoare nouă, asigurătorul plătește cât costă înlocuirea bunului cu unul nou, fără scăderea uzurii. La valoare reală, din sumă se scade uzura, deci pentru un televizor de opt ani poți primi mult mai puțin decât costă unul nou. Este una dintre cele mai importante diferențe între două polițe care par la fel de scumpe.
PAD acoperă lucrurile din casă?
Nu. Bunurile din interiorul locuinței nu intră în acoperirea PAD. Pentru mobilier, electrocasnice, electronice și lucruri personale este nevoie de o poliță facultativă cu acoperire pentru conținut.
Când începe valabilitatea unei PAD noi?
Pentru contractele noi, PAD începe cel mai devreme la ora 0:00 a celei de-a cincea zile calendaristice de la emiterea contractului. Pentru reînnoiri, continuitatea depinde de momentul emiterii și de expirarea poliței vechi.
Când merită asigurarea facultativă a locuinței?
Merită analizată când locuința valorează peste plafonul PAD, când ai bunuri importante în interior, când ai credit ipotecar sau când vrei protecție pentru riscuri care nu intră în polița obligatorie, precum incendiu, avarii la instalații, furt sau daune produse vecinilor.
Cum verific dacă am PAD valabilă?
Verifică documentele primite la emitere, seria și data expirării, apoi confirmă autenticitatea poliței prin instrumentul pus la dispoziție de PAID.
Surse consultate
- Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, cu modificările ulterioare, inclusiv Legea nr. 115/2023 care a exprimat sumele și primele în lei.
- PAID România — administratorul poliței obligatorii; prima de 130 de lei pentru tip A și 50 de lei pentru tip B a fost verificată direct pe site-ul oficial în septembrie 2026.
- PAID — verificarea autenticității poliței PAD.
- ASF — recomandări privind asigurările facultative de locuințe.
- ASF — ghidul asigurării obligatorii de locuință împotriva dezastrelor naturale.
- Prețul polițelor facultative nu este reglementat și nu poate fi redus la un interval unic: sursele publice consultate în septembrie 2026 indică valori care diferă de câteva ori între ele, pentru că nu compară aceleași acoperiri. Am ales să nu preluăm niciuna ca reper, ci să explicăm ce anume determină prima.
- Face Toți Banii nu intermediază asigurări, nu primește comisioane de la asigurători și nu recomandă produse financiare individuale. Conținutul are rol educativ.
Lecturi utile
- Cât costă renovarea unui apartament în România — pentru estimarea costului de reconstrucție
- Cât costă o centrală termică în România
- Cât te costă să ai o mașină în România — cealaltă asigurare obligatorie din viața ta
- Unde îți ții fondul de urgență în 2026
- Coșul minim de consum în România
- Cum pui bani deoparte când nu îți ajung banii
Ai citit. Acum vezi unde stai tu.
Articolele sunt utile, dar cifrele care contează sunt ale tale. Mai jos ai trei lucruri care durează câteva minute și pe care le poți face chiar acum.
Pune calculatorul ăsta pe site-ul tău
Copiază codul de mai jos și lipește-l oriunde pe pagina ta. Calculatorul se deschide într-un buton care duce cititorii direct aici. E gratuit, nu trebuie să ceri voie și nu se schimbă nimic dacă actualizăm instrumentul.
