AcasăActualitate financiarăInflația în România: am trecut de vârf, dar de ce nu se...

Inflația în România: am trecut de vârf, dar de ce nu se ieftinește nimic?

Actualitate financiară · Date INS 12 august 2026
Inflația în România a scăzut la 8,2%. Atunci de ce prețurile tot cresc?

Inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie 2026. Dar în aceeași lună prețurile au crescut cu 0,58%. Nu este o contradicție: rata anuală a încetinit în mare parte din cauza bazei de comparație, în timp ce factura de azi poate continua să urce. Mai jos vezi exact ce s-a scumpit, ce s-a ieftinit și cât este inflația coșului tău.

Actualizat: 12 august 2026 Date: INS · iulie 2026 Autor: Constantin Paraschiv
Inflația anuală8,16%iulie 2026, de la 10,42% în iunie
Față de iunie+0,58%prețurile au continuat să urce în iulie
De la 1 ianuarie+4,4%iulie 2026 față de decembrie 2025
Servicii+13,67%cea mai mare creștere dintre grupele mari
Răspuns rapid

Cât este inflația în România acum și ce înseamnă pentru tine

INS a publicat pe 12 august datele pentru iulie 2026: rata anuală a inflației este 8,16%, rotunjită la 8,2%. Este o scădere mare față de 10,42% în iunie, de aproximativ 2,26 puncte procentuale într-o singură lună.

Dar asta nu înseamnă că viața s-a ieftinit cu 2,26%. Dimpotrivă: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,58% față de iunie. Alimentele au scăzut în medie cu 0,29% într-o lună, însă mărfurile nealimentare au urcat cu 0,98%, iar serviciile cu 1,01%.

Cheia este efectul de bază. În iulie 2025, unele prețuri au făcut un salt puternic, mai ales energia electrică. Când compari iulie 2026 cu acea lună deja foarte scumpă, rata anuală poate coborî brusc chiar dacă prețurile de azi cresc din nou.

De aceea, pentru bugetul tău sunt utile două cifre în același timp: inflația oficială de 8,16% și scumpirea propriului tău coș. Calculatorul nostru le pune una lângă alta și îți arată și cu cât ar trebui să-ți crească salariul ca să nu pierzi putere de cumpărare.

Gained information

Inflația a scăzut cu 2,26 puncte. Prețurile au accelerat într-o lună. Ambele sunt adevărate.

Aici este informația care lipsește de obicei din titlurile scurte. Rata anuală și mișcarea prețurilor de la o lună la alta măsoară două lucruri diferite.

IndicatorIunie 2026Iulie 2026Ce înseamnă în viața reală
Inflație anuală IPC10,42%8,16%Ritmul anual a coborât cu 2,26 pp.
Prețuri față de luna anterioară+0,06%+0,58%În iulie, prețurile au crescut mai repede lunar decât în iunie.
Alimente, lunar−0,29%O parte din coșul alimentar s-a ieftinit sezonier.
Mărfuri nealimentare, lunar+0,98%Combustibilul și electricitatea au tras în sus.
Servicii, lunar+1,01%Presiunea din servicii rămâne ridicată.
Electricitate+59,97% anual+3,4% anual
+4,4% lunar
Exemplul perfect de efect de bază: rata anuală se prăbușește, factura lunară poate urca.
FTB

Exemplu simplificat: cum dispare un salt din rata anuală

Imaginează-ți un preț care era 100 lei înainte de iulie 2025 și a sărit atunci la 160 lei. Un an mai târziu, dacă ajunge la aproximativ 165 lei, prețul este din nou mai mare, dar creșterea față de iulie 2025 este de numai aproximativ 3%. Saltul de 60% nu s-a „șters” din buzunarul tău; doar nu mai apare ca o scumpire nouă în comparația anuală.

Asta se întâmplă acum cu o parte importantă din inflația României. Rata poate coborî rapid fără ca nivelul prețurilor să se întoarcă la ce era înainte.

Instrument Face Toți Banii

Calculator inflație personală: cât s-a scumpit coșul tău, nu coșul mediu

Două familii pot trăi în aceeași țară și pot simți inflații foarte diferite. Cine merge zilnic cu motorina resimte altă presiune decât cine nu are mașină. Cine plătește multe servicii resimte altceva decât cine cheltuiește mai ales pe alimente. Introdu aproximativ cât cheltuiești acum pe lună.

Calculator FTB · date iulie 2026

Cheltuielile tale lunare de acum

Instrumentul reconstruiește orientativ cât ar fi costat același coș cu un an în urmă. Este mai corect decât să aplicăm pur și simplu procentul peste cheltuiala de azi.

+5,03% anual
+3,4% anual
+10,7% anual
+23,2% anual
+30,7% anual
+13,67% media categoriei
+7,93% media categoriei
alegi tu rata anuală
scumpirea estimată a coșului tău față de acum un an
Inflația oficială IPC8,16%
Diferența coșului tău
Cheltuieli lunare acum
Scumpire estimată în lei/lună
Același coș, estimat acum un an
Cost suplimentar pe 12 luni
Ideea FTB pentru această actualizare

Mărirea ta bate inflația TA?

Nu ne oprim la „inflația este 8,2%”. Folosim chiar rata estimată pentru coșul tău ca să vedem ce salariu îți trebuie astăzi pentru aceeași putere de cumpărare.

Salariu necesar azi
Mărire nominală
Mărire reală
Diferență vs prag
Vezi calculatorul complet de salariu real →
Metodologia pe scurt. Pentru fiecare categorie estimăm costul de acum un an prin împărțirea cheltuielii actuale la 1 + rata anuală a categoriei. Apoi comparăm totalul estimat de atunci cu totalul de azi. Categoriile largi folosesc ratele oficiale INS pentru iulie 2026; „altă cheltuială” îți permite să introduci propria variație. Rezultatul este orientativ și educațional, nu un indice oficial INS.
Exemple FTB

Trei bugete, trei inflații diferite

Ca să vezi de ce „media” nu spune toată povestea, am trecut trei bugete ilustrative prin aceeași formulă a calculatorului. Nu sunt gospodării „tipice” și nu reprezintă statistici naționale. Sunt doar exemple transparente, cu aceleași rate oficiale.

Persoană fără mașină, cost mare pe serviciiaprox. 9,6%

Buget lunar modelat: 4.380 lei. Presiunea principală vine din servicii. Costul coșului este cu aproximativ 384 lei/lună peste estimarea pentru același coș de acum un an.

Navetist cu motorinăaprox. 11,2%

Buget lunar modelat: 4.500 lei. Motorina devine cel mai mare motor al scumpirii. Diferența estimată față de același coș de acum un an este de aproximativ 454 lei/lună.

Familie cu doi copii și mașinăaprox. 9,9%

Buget lunar modelat: 7.950 lei. În exemplu, serviciile și transportul apasă mai mult decât media națională. Diferența estimată este de aproximativ 714 lei/lună.

De ce e util exercițiul

Nu ca să inventăm „o altă inflație oficială”, ci ca să găsești categoria care îți mănâncă bugetul. Dacă 70% din presiunea ta vine din transport, tăierea a două cafele nu rezolvă problema. Dacă vine din servicii și locuire, acolo trebuie să cauți renegociere, alternative sau o creștere de venit.

8,16% tradus în lei

Cât înseamnă inflația de 8,16% pentru buget și salariu

Procentele sunt greu de simțit până le pui lângă o sumă. Tabelele de mai jos folosesc strict rata anuală IPC din iulie 2026 și arată ordinul de mărime, fără să pretindă că fiecare produs sau fiecare familie s-a scumpit exact cu media națională.

Dacă suma era acum un anAr trebui azi, la +8,16%DiferențaExemplu de interpretare
100 lei108,16 lei+8,16 leiUn coș care urma exact media IPC.
500 lei540,80 lei+40,80 leiO cheltuială recurentă de 500 lei.
1.000 lei1.081,60 lei+81,60 leiUn reper simplu pentru orice buget.
3.000 lei3.244,80 lei+244,80 leiCheltuieli lunare mai mici.
5.000 lei5.408 lei+408 leiBuget lunar care urmărește exact media națională.
8.000 lei8.652,80 lei+652,80 leiCu cât bugetul este mai mare, aceeași rată înseamnă mai mulți lei.
Salariu net acum un anSalariu necesar azi ca să ții pasul cu 8,16%Mărire minimă în lei
3.000 lei3.245 lei+245 lei
4.500 lei4.867 lei+367 lei
6.000 lei6.490 lei+490 lei
8.000 lei8.653 lei+653 lei
10.000 lei10.816 lei+816 lei
Atenție: acesta este pragul după inflația națională, nu după viața ta

Dacă propriul tău coș s-a scumpit cu 11%, o mărire de 8,16% nu este suficientă. De aceea instrumentul de mai sus folosește cheltuielile tale pentru a calcula un prag salarial personal. Pentru comparații între ani și salarii istorice, folosește calculatorul FTB de salariu real.

Mitul care costă

„Inflația scade” nu înseamnă „prețurile scad”

Inflația este viteza cu care se modifică nivelul general al prețurilor. Când rata anuală coboară de la 10,42% la 8,16%, înseamnă că prețurile sunt cu 8,16% peste nivelul de acum un an, nu că au scăzut cu 2,26% față de luna trecută.

În iulie 2026, nivelul general al prețurilor a urcat cu 0,58% față de iunie. Așadar, scăderea ratei anuale a venit în același timp cu o accelerare a scumpirilor lunare. Este exact motivul pentru care poți citi „inflația scade” și apoi să vezi o factură mai mare.

Ca prețurile să scadă la nivel general ar fi nevoie de deflație. Unele produse se pot ieftini fără ca economia să intre în deflație — iar în iulie am avut exemple clare la fructe, cartofi și alte produse sezoniere. Vezi separat ce este deflația și de ce o scădere generalizată, persistentă a prețurilor poate crea alte probleme.

Regula simplă pentru buget

Nu aștepta ca un preț de 8 lei să redevină 5 lei doar pentru că inflația scade. Planul realist este să vezi dacă venitul tău recuperează noul nivel al costurilor și să ataci cheltuielile care s-au mișcat cel mai mult în bugetul tău.

Tabel comparativ · iulie 2026

Ce s-a scumpit și ce s-a ieftinit: anual versus doar în ultima lună

Coloanele împreună spun povestea reală. O scumpire anuală mare poate încetini în ultima lună, iar un produs cu rată anuală mică poate avea un salt puternic chiar acum.

Produs / serviciuFață de iulie 2025Față de iunie 2026Ce observăm
Chirie, categoria INS+42,5%Cea mai mare creștere din lista serviciilor; nu înseamnă că fiecare contract privat a crescut cu acest procent.
Motorină+30,7%+4,6%Presiune mare atât anual, cât și în luna curentă.
Benzină+23,2%−0,9%Mult peste anul trecut, dar ușoară ieftinire în iulie.
Cafea+19,5%Una dintre cele mai persistente scumpiri alimentare.
Apă, canal, salubritate+16,0%+1,7%Servicii de bază cu presiune încă activă.
Abonament TV+14,1%+5,2%Salt lunar mare într-o categorie recurentă.
Ouă+14,0%Mult peste media alimentelor.
Transport CFR+11,4%Peste inflația generală.
Restaurante și cafenele+10,8%Serviciile rămân lipicioase.
Energie termică+10,7%Importantă înainte de sezonul rece.
Lapte+9,4%Peste media alimentelor.
Pâine+8,0%Aproape de inflația generală.
Transport urban+7,5%Sub media serviciilor, dar încă ridicat.
Energie electrică+3,4%+4,4%Efectul de bază comprimă rata anuală, deși luna curentă s-a scumpit.
Bilete de avion+2,3%+18,7%Exemplu invers: anual pare calm, lunar a avut un salt mare.
Cartofi−13,7%−6,1%Ieftinire reală, nu doar inflație mai mică.
Fructeaprox. −13,8%aprox. −4%Sezonalitatea poate coborî prețurile chiar când inflația generală e pozitivă.
Gained information: uită-te la contribuție, nu doar la procent

O scumpire de 30% la o cheltuială de 100 lei te costă mai puțin decât o scumpire de 10% la o cheltuială de 2.000 lei. De aceea calculatorul nostru caută și categoria care aduce cei mai mulți lei în plus, nu doar procentul cel mai spectaculos.

România și restul UE

Mai este România pe primul loc în UE la inflație?

La 12 august nu avem încă un clasament Eurostat complet pentru toate statele UE pe iulie. Ultima comparație completă este pentru iunie 2026, iar acolo România era clar pe primul loc.

Reper Eurostat · iunie 2026Inflație HICPCe înseamnă
România9,2%Cea mai mare rată dintre statele UE în ultimul clasament complet.
Lituania5,4%A doua cea mai mare rată.
Bulgaria5,2%A treia cea mai mare rată.
Media UE2,9%România era de peste trei ori peste medie.
Cehia1,1%Printre cele mai mici rate.
Suedia1,0%Cea mai mică rată din clasamentul pe iunie.
De ce nu punem „locul 1 în UE” lângă cifra din iulie

Pentru că ar amesteca două perioade. INS știe deja rata României pentru iulie: IAPC 8,2%. Eurostat publică setul complet pentru toate statele pe 19 august 2026. Până atunci, putem spune corect că România a fost pe locul 1 în ultimul clasament complet, cel pentru iunie, dar nu pretindem că știm deja clasamentul final pe iulie.

IPC și IAPC

În iulie, cele două cifre ale inflației coincid: 8,2%. Metodologiile nu devin însă identice.

INS publică în fiecare lună atât IPC, indicatorul național al prețurilor de consum, cât și IAPC, indicele armonizat folosit pentru comparații între țările UE.

În iulie 2026, IPC este 8,16% și apare rotunjit la 8,2%, iar IAPC este tot 8,2%. Coincidența este utilă, dar nu trebuie interpretată ca o unificare a metodelor. Coșurile, ponderile și regulile de calcul sunt construite pentru scopuri diferite.

IPC anual8,16%indicatorul național
IPC lunar+0,58%iulie față de iunie
IAPC anual8,2%indicator comparabil în UE
IAPC lunar+0,42%iulie față de iunie

Dacă vrei mecanismul în două minute, fără datele de actualitate, mergi la definiția inflației și explicația IPC.

De ce rămâne inflația ridicată

Scăderea la 8,2% nu înseamnă că presiunile au dispărut

Nu există o singură cauză și nu există un singur buton care „repară” inflația. În 2025 și 2026, prețurile din România au fost influențate de mai multe șocuri care s-au suprapus: energia, combustibilii, modificările de taxe indirecte, costurile importate și o inflație persistentă în servicii.

BNR a arătat în analiza din iulie că efectele directe ale eliminării plafonului la electricitate și ale modificărilor de TVA și accize ar trebui să se estompeze statistic în trimestrul al treilea. În același timp, banca centrală vede riscuri dinspre energie, alimente, petrol și alte materii prime, iar serviciile rămân o zonă cu inerție mare.

De aceea este posibil ca rata anuală să coboare vizibil, dar viața de zi cu zi să nu ofere imediat aceeași senzație. Dezinflația este încetinirea ritmului de scumpire. Recuperarea puterii de cumpărare cere și ca veniturile să crească suficient de repede.

Legătura dintre taxe, energie și prețurile pe care le vezi la casă este explicată separat în ghidul De ce se scumpește tot.

Ce urmează

Poate coborî inflația spre 5% până la finalul lui 2026?

Cea mai recentă proiecție trimestrială publicată de BNR este cea din mai 2026: 5,5% la finalul acestui an și 2,9% la finalul lui 2027. Nu este o promisiune și nici o linie dreaptă.

1

Efectele de bază ajută

Salturile mari ale energiei și taxelor din vara lui 2025 ies treptat din comparația anuală. Asta poate coborî rapid rata fără ca prețurile să dea înapoi.

2

Serviciile rămân încăpățânate

La +13,67% anual, serviciile sunt mult peste inflația generală și pot face coborârea mai lentă decât arată simplul efect statistic.

3

Energia și alimentele pot surprinde

Seceta, prețurile internaționale ale energiei și petrolului pot schimba traiectoria. Prognozele BNR se actualizează tocmai pentru că aceste riscuri se mișcă.

Nu lua 5,5% ca pe un preț viitor

Dacă inflația ajunge la 5,5%, asta nu înseamnă că prețurile se întorc la nivelul de azi. Înseamnă că, în medie, ar continua să fie mai mari decât cu un an înainte, doar într-un ritm mai lent.

Economii · actualizat august 2026

Depozit, Tezaur sau Fidelis: ce înseamnă 8,16% pentru banii puși deoparte

Nu compara dobânda din reclamă cu inflația fără să te uiți la impozit, termen și accesul la bani. Și nu trata inflația de azi ca pe o prognoză pentru următorii 5 sau 10 ani.

Instrument / exempluDobândă anualăDupă impozitDiferență față de inflația de azi, 8,16%Ce nu trebuie să uiți
Cash / cont fără dobândă0%0%−8,16 ppLichiditate maximă, protecție zero față de inflație.
Depozit la 7% brut, exemplu7,00%aprox. 6,30%−1,86 ppDobânda este impozitată; verifică și condițiile de retragere.
Tezaur august · 1 an6,20%6,20%−1,96 ppVenit neimpozabil; ediția este deschisă 10 aug. – 4 sept.
Tezaur august · 3 ani6,75%6,75%−1,41 ppNu compara direct un termen de 3 ani cu inflația unei singure luni.
Tezaur august · 5 ani7,15%7,15%−1,01 ppTermen mai lung; inflația viitoare poate fi mult diferită.
Fidelis august · 2 ani6,30%6,30%−1,86 ppSe tranzacționează la bursă; prețul poate varia dacă vinzi înainte.
Fidelis august · 4 ani6,90%6,90%−1,26 ppVeniturile sunt neimpozabile conform condițiilor programului.
Fidelis august · 10 ani7,50%7,50%−0,66 ppTermen foarte lung; nu este o alternativă directă la fondul de urgență.
Coloana cu diferența nu este randament real prognozat

Este doar o fotografie: dobânda de azi minus inflația anuală de azi. Inflația din următorii ani poate coborî sau urca. La Fidelis, dacă vinzi înainte de scadență, contează și prețul de piață. Pentru comparația completă între instrumente, mergi la Tezaur vs Fidelis vs depozit bancar.

Pentru banii de siguranță, randamentul nu este singura întrebare. Lichiditatea contează. Înainte să blochezi economiile, calculează de câți bani ai nevoie în fondul de urgență și verifică unde merită ținut în funcție de acces și risc.

Pentru bani pe termen lung, poți compara și ce a bătut inflația în ultimii 15 ani. Acolo intră și volatilitatea, nu doar procentul frumos dintr-un an.

People first

Ce faci practic cu informația asta

Nu ai nevoie de o strategie macroeconomică. Ai nevoie să știi unde te lovește scumpirea și dacă venitul tău ține pasul.

1

Calculează coșul tău

Procentul național este reperul. Bugetul tău îți spune unde este problema concretă în lei.

2

Compară mărirea salarială corect

O mărire de 8% nu este automat câștig real dacă propriul tău coș s-a scumpit cu 11%. Verifică și calculatorul de salariu real.

3

Atacă cheltuiala mare, nu simbolul

Dacă transportul îți aduce 200 lei în plus pe lună, acolo este impactul. Nu transforma educația financiară într-o vânătoare de cheltuieli de 10 lei.

4

Separă lichiditatea de randament

Banii pentru o urgență nu au aceeași misiune ca economiile pe 5 ani. Nu bloca tot pentru încă 0,5 puncte de dobândă.

5

Actualizează o dată pe lună, nu zilnic

INS publică lunar. O verificare lunară este suficientă ca să vezi tendința fără să trăiești cu ochii pe fiecare preț.

6

Pune contextul lângă salariu

Vezi salariul tău în România și compară evoluția nominală cu ce poți cumpăra efectiv.

Ideea de luat acasă

Inflația de 8,2% este importantă, dar nu este decizia ta. Decizia ta este ce faci cu diferența dintre venitul tău și costul vieții tale. De aceea am legat pe aceeași pagină prețurile, coșul personal și pragul salarial.

FTB

Scris și verificat de Constantin Paraschiv și redacția Face Toți Banii. Actualizarea din 12 august 2026 folosește comunicatul INS pentru prețurile de consum din iulie 2026, ultimul clasament complet Eurostat disponibil pentru iunie 2026, proiecția BNR din mai 2026 și minutele ședinței BNR din 8 iulie 2026.

Pentru dobânzile actuale: am folosit ediția Tezaur deschisă 10 august – 4 septembrie 2026 și oferta Fidelis 7–14 august 2026, publicate de Ministerul Finanțelor și Bursa de Valori București.

Cum calculăm inflația personală: nu inventăm un nou indice național. Reconstituim costul anterior al categoriilor introduse de cititor și calculăm diferența față de cheltuiala curentă. Este o aproximație pentru buget, nu statistică oficială și nu consultanță financiară individuală.

Întrebări frecvente

Ce caută oamenii despre inflația din România în 2026

Cât este inflația în România acum?

Rata anuală a inflației a fost 8,16% în iulie 2026, rotunjită de INS la 8,2%, în scădere de la 10,42% în iunie. În aceeași lună, prețurile au crescut cu 0,58% față de iunie, iar de la începutul anului creșterea a ajuns la 4,4%.

Cum poate inflația să scadă la 8,2% dacă prețurile au crescut în iulie?

Pentru că rata anuală compară iulie 2026 cu iulie 2025, iar în iulie 2025 a existat un salt foarte mare al unor prețuri, mai ales la electricitate. Când acel salt iese din baza de comparație, rata anuală scade puternic chiar dacă prețurile din luna curentă cresc. În iulie 2026, IPC a urcat cu 0,58% față de iunie.

Dacă inflația scade, scad și prețurile?

Nu. O inflație mai mică înseamnă, de regulă, că nivelul general al prețurilor crește mai lent. Ca nivelul general al prețurilor să scadă ar fi nevoie de deflație. Unele produse se pot ieftini individual chiar într-o perioadă cu inflație pozitivă.

Ce s-a ieftinit în iulie 2026?

La nivel de categorii mari, alimentele au fost cu 0,29% mai ieftine decât în iunie. În interiorul coșului, cartofii și fructele au avut scăderi importante atât lunar, cât și anual. În același timp, mărfurile nealimentare și serviciile au continuat să se scumpească.

De ce curentul s-a scumpit în iulie, dar inflația anuală la electricitate a scăzut atât de mult?

Este efectul de bază. Electricitatea s-a scumpit cu aproximativ 4,4% față de iunie 2026, dar cu numai aproximativ 3,4% față de iulie 2025, deoarece marele salt produs în iulie 2025 nu mai intră în comparația anuală ca o creștere nouă.

Mai este România pe primul loc în UE la inflație?

Cel mai recent clasament complet Eurostat disponibil pentru toate statele membre este pentru iunie 2026. Atunci România avea o inflație armonizată de 9,2%, cea mai mare din UE, față de media UE de 2,9%. Datele complete Eurostat pentru iulie 2026 sunt programate pentru 19 august. INS a calculat pentru România o rată IAPC de 8,2% în iulie.

De ce în iulie INS și IAPC arată ambele 8,2%?

În iulie 2026 cele două măsuri au ajuns, prin coincidență, la aceeași valoare rotunjită de 8,2%. IPC este indicatorul național folosit pentru măsurarea inflației în România, iar IAPC este construit pentru comparații între statele UE. Metodologiile și ponderile nu sunt identice, chiar dacă cifra rotunjită coincide într-o anumită lună.

Cât trebuie să îmi crească salariul ca să nu pierd putere de cumpărare?

La nivel național, un salariu care a rămas neschimbat timp de un an ar avea nevoie de o creștere de aproximativ 8,16% doar pentru a ține pasul cu IPC din iulie 2026. Pentru bugetul tău, pragul poate fi diferit. Calculatorul din pagină estimează inflația coșului tău și îți arată salariul necesar pentru a păstra aceeași putere de cumpărare.

Care este prognoza BNR pentru inflație la final de 2026?

Cea mai recentă proiecție trimestrială publicată de BNR, cea din mai 2026, indica 5,5% la finalul lui 2026 și 2,9% la finalul lui 2027. În minutele ședinței din iulie, BNR a arătat că scăderea din trimestrul al treilea ar trebui să fie substanțială, dar că traiectoria pe termen scurt poate rămâne ceva mai ridicată decât în proiecția din mai.

Un depozit la 7% bate inflația de 8,2%?

Nu dacă compari strict dobânda netă cu inflația anuală de astăzi. La un depozit de 7% brut, după impozitul de 10% pe dobândă rămân aproximativ 6,3%. Totuși, inflația viitoare poate fi diferită, deci această comparație este doar o fotografie a momentului, nu o prognoză a randamentului real pe următoarele 12 luni.

Ce dobânzi au Tezaur și Fidelis în august 2026?

Ediția Tezaur deschisă între 10 august și 4 septembrie 2026 oferă 6,20% pe 1 an, 6,75% pe 3 ani și 7,15% pe 5 ani, neimpozabile. Fidelis din 7-14 august 2026 oferă în lei 6,30% pe 2 ani, 6,90% pe 4 ani și 7,50% pe 10 ani, iar tranșa pentru donatorii de sânge are 7,30% pe 2 ani.

Cât mai valorează 10.000 de lei ținuți cash din 2020?

Prețurile au crescut foarte mult cumulat din 2020. Un reper folosit în analizele din vara lui 2026 este o scumpire cumulată de aproximativ 64% până în iunie, iar iulie a mai adăugat 0,58% față de luna anterioară. Ca ordin de mărime, 10.000 de lei păstrați fără randament au astăzi o putere de cumpărare comparabilă cu puțin peste 6.000 de lei din 2020.

Cum îmi calculez inflația personală?

Introdu în calculator cât cheltuiești lunar pe categoriile principale. Instrumentul reconstruiește aproximativ cât ar fi costat același coș cu un an înainte, folosind ratele anuale de preț pentru iulie 2026. Rezultatul este o estimare educațională a coșului tău, nu un indice oficial INS.

Surse și metodologie
Institutul Național de Statistică — Inflația și evoluția prețurilor de consum, iulie 2026Comunicat nr. 202 din 12 august 2026: IPC anual 8,2%, IPC lunar +0,58%, inflație de la începutul anului 4,4%, alimente +5,03%, nealimentare +7,93%, servicii +13,67%.
Eurostat — inflația în UE, iunie 2026Ultimul set complet disponibil pentru toate statele la data actualizării: România 9,2% HICP, media UE 2,9%; următoarea publicare completă pentru iulie este programată la 19 august 2026.
Banca Națională a României — Raport asupra inflației, mai 2026Proiecție de 5,5% la finalul lui 2026 și 2,9% la finalul lui 2027.
BNR — minutele ședinței de politică monetară din 8 iulie 2026BNR anticipa o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea și evidenția riscurile din energie, alimente și materii prime.
Ministerul Finanțelor — Tezaur, ediția 10 august – 4 septembrie 2026Dobânzi neimpozabile de 6,20% pe 1 an, 6,75% pe 3 ani și 7,15% pe 5 ani.
Ministerul Finanțelor / Bursa de Valori București — Fidelis, 7–14 august 2026În lei: 6,30% pe 2 ani, 6,90% pe 4 ani și 7,50% pe 10 ani; tranșa donatorilor 7,30% pe 2 ani.

Ultima verificare editorială: 12 august 2026. Cifrele volatile, precum dobânzile și prognozele, trebuie reverificate la o actualizare viitoare a articolului.

8,2% este cifra țării. Cifra ta începe în buget.

Vezi ce categorie îți aduce cei mai mulți lei în plus și dacă salariul tău a ținut pasul. Asta transformă inflația din știre într-o decizie financiară pe care o poți folosi.

Constantin Paraschiv
Constantin Paraschiv este fondatorul BiziLive TV (2017), prima platformă de streaming de educație financiară din România, și partener strategic Millionaire Mind Intensive România. Cu peste 17 ani de antreprenoriat, prezintă emisiunea „Permis de Antreprenor" la Euronews România și coordonează ecosistemul de mentori Face Toți Banii. Scrie despre bani pe înțelesul tuturor.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE