AcasăJurnal de baniProfit cafenea în România: George, antreprenor în Brașov, cu 42.000 lei încasări...

Profit cafenea în România: George, antreprenor în Brașov, cu 42.000 lei încasări și 6.800 lei rămași

Jurnalul de bani nr. 16

George, 37 ani — Brașov: 42.000 lei încasări într-o lună bună și 6.800 lei rămași după costurile cafenelei

Cât câștigă, de fapt, o cafenea? O săptămână cu 42.000 lei încasări, chirie, marfă, salarii, taxe, POS, reparații și cash flow — ca să vezi diferența dintre cifra care intră în firmă și banii care rămân antreprenorului.

Profil financiar arhetip financiar
George, 37 ani | Brașov 42.000 lei încasări
6.800 lei bani rămași real într-o lună bună, după marfă, chirie, salarii, taxe și costuri operaționale
5.900 lei chirie lunară pentru spațiul mic al cafenelei, fără utilități și fără costuri neprevăzute
Contract editorial
G
George este o oglindă nu un caz izolat și nu viața privată a unui antreprenor real
FTB
Fără romantizare ne uităm la antreprenoriat cu facturi, salarii, furnizori și stres, nu cu citate motivaționale
16
Ultimul jurnal din Sezonul 2 închidem seria vieților financiare la limită și pregătim Sezonul 3
Ce citești, de fapt

Acest jurnal nu este viața privată a unei persoane anume. George este un arhetip financiar construit din situații reale întâlnite la mici antreprenori: încasări care par bune, chirie de spațiu, furnizori, salarii, taxe, utilități, contabilitate, POS, echipamente, stocuri și presiunea de a ține afacerea în viață fără să te lași pe tine ultimul. Citește-l ca pe o oglindă pentru oamenii care au o firmă mică și știu că cifra de afaceri nu înseamnă bani în buzunar.

George are 37 de ani, locuiește în Brașov și ține o cafenea mică aproape de zona de birouri. Într-o lună bună, firma lui încasează 42.000 lei. Când spune suma, oamenii ridică sprânceana: „Păi e bine.” George zâmbește scurt. Știe că încasările nu sunt banii lui. Din suma aceea pleacă marfa, chiria, salariile, taxele, contabilitatea, utilitățile, comisioanele, ambalajele, reparațiile și ratele la echipamente. Într-o lună bună îi rămân real aproximativ 6.800 lei. Într-o lună slabă, uneori nu își ia nimic.

Cafeneaua nu este mare. Are câteva mese, un bar mic, două vitrine, un espressor luat în leasing, o râșniță bună, multe pahare de carton și un angajat full-time. George face de toate: comandă marfă, răspunde la mesaje, verifică stocuri, vorbește cu contabilul, repară o clanță, face cafea când e aglomerat, postează pe Instagram și stă seara cu bonurile pe masă.

În seria Face Toți Banii, jurnalul lui George arată ce înseamnă profitul unei cafenele atunci când separi încasările de costuri, cash flow și banii care pot ajunge efectiv la antreprenor. George închide Sezonul 2: vieți financiare la limită. După Alina, studentă la master în Cluj, cu 3.200 lei pe lună, job part-time și ajutor de acasă, George aduce ultima tensiune a sezonului: nu cum împarți un salariu mic sau variabil, ci cum supraviețuiești când toți banii trec prin tine, dar foarte puțini sunt ai tăi.

Pe scurt

Jurnal de bani
42.000 lei încasări Este suma care intră în firmă într-o lună bună din vânzări. Nu este automat profit și nu este salariul antreprenorului.
6.800 lei rămași În scenariul lui George, atât rămâne după costurile și obligațiile modelate ale unei luni bune.
16,2 lei din 100 Raportul simplu dintre 6.800 lei rămași și 42.000 lei încasați. Nu este prezentat ca marjă medie a cafenelelor din România.
Cash flow înainte de orgoliu Încasările trebuie împărțite pe roluri. Altfel, firma pare plină de bani până vin chiria, furnizorii, salariile și taxele.
Profit cafenea 2026 · încasări, costuri, cash flow și bani rămași

Cât câștigă o cafenea? În scenariul lui George, 42.000 lei încasări lasă 6.800 lei după costurile modelate

Din fiecare 100 lei încasați, în scenariul lui George rămân aproximativ 16,2 lei după costurile și obligațiile modelate ale unei luni bune. Diferența dintre 42.000 lei încasați și 6.800 lei rămași este 35.200 lei. Aceasta este matematica personajului editorial, nu o marjă standard pentru cafenelele din România și nu un calcul de profit net contabil.

Încasări lună bună 42.000 lei

Vânzări care intră în firmă. Încasările nu spun singure dacă afacerea este profitabilă.

Costuri și obligații modelate 35.200 lei

Diferența matematică dintre încasări și suma de 6.800 lei care rămâne în scenariu.

Bani rămași în scenariu 6.800 lei

Suma pe care George o poate trata ca spațiu pentru venitul lui, rezervă sau reinvestire într-o lună bună.

Din fiecare 100 lei 16,2 lei

Atât rămâne matematic după costurile modelate. Restul de 83,8 lei este absorbit de firmă.

Microîntreprindere 2026 1% și plafon de 100.000 euro

ANAF arată că în 2026 cota micro este 1%, dacă firma îndeplinește condițiile, iar plafonul relevant este 100.000 euro.

Plafon scutire TVA 395.000 lei

Plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este 395.000 lei. Baza fiscală și momentul depășirii trebuie urmărite separat de simpla impresie că „firma merge bine”.

Salariul minim din iulie 2026 4.325 lei brut

Reperul legal pentru program normal de lucru de la 1 iulie 2026. Costul total al unui angajat pentru firmă nu este egal cu salariul brut.

Încasări vs profit 42.000 lei nu sunt 42.000 lei ai patronului

Încasările arată ce intră. Profitul cere scăderea cheltuielilor relevante, iar banii disponibili depind și de momentul plăților.

Profit vs cash flow Poți arăta bine pe hârtie și să nu ai lichiditate

Cash flow-ul urmărește când intră și ies efectiv banii. Furnizorii, taxele și salariile nu așteaptă ca profitul contabil să se transforme în numerar.

Banii firmei vs banii tăi Contul firmei nu este portofel personal

Forma legală prin care antreprenorul își ia banii depinde de situația firmei și de regulile fiscale. În jurnal folosim „bani rămași”, nu confundăm automat suma cu salariu sau dividend.

Un singur „lună bună” nu stabilește regimul fiscal anual. Dacă ai anualiza mecanic 42.000 lei pe lună, ai ajunge la 504.000 lei, dar cifra fiscală reală se urmărește pe veniturile efectiv realizate și după regulile aplicabile. Pentru TVA există propriile reguli de calcul al plafonului. Pentru cazul unei firme reale, verificarea se face cu contabilul pe datele firmei.

Profilul financiar al lui George

George nu este genul de antreprenor care vorbește mult despre libertate. La început o făcea. Acum vorbește despre stoc, chirie, marjă, taxe, utilități și oameni. Spune că afacerea merge „ok”, dar când îl întrebi cât își ia el lunar, răspunsul se schimbă în funcție de lună. Uneori 6.800 lei. Uneori 4.000 lei. Uneori nimic, pentru că a venit o factură mare, s-a stricat ceva sau a trebuit să plătească furnizorii.

Încasări lună bună 42.000 lei Vânzări din cafea, sandwich-uri, produse de patiserie, apă, sucuri, câteva evenimente mici și clienți recurenți.
Bani rămași real 6.800 lei Suma pe care George o poate considera a lui într-o lună bună, după costuri principale și obligații curente.
Chirie spațiu 5.900 lei Spațiu mic în Brașov, aproape de birouri și trafic pietonal. Chiria nu așteaptă zilele slabe.
Rezervă firmă 9.000 lei O rezervă care pare bună până apare o reparație mare, o lună slabă sau o plată către furnizori peste așteptări.

George are un angajat full-time și colaborează ocazional cu cineva pentru weekenduri sau evenimente. Îi e teamă să angajeze mai mult, pentru că nu știe dacă vânzările țin. Îi e teamă să rămână cu echipa prea mică, pentru că atunci muncește el până la epuizare. Între aceste două frici se desfășoară aproape fiecare săptămână.

Săptămâna lui George, pe zile

Mai jos este săptămâna lui. Nu ca poveste despre „antreprenoriatul e greu” spusă vag. Nu ca reclamă la visul de a fi propriul șef. Ca oglindă pentru oamenii care au o afacere mică și știu că, uneori, patronul este ultimul om plătit din propria firmă.

Luni: intră încasările din weekend și pleacă chiria

8.740 lei

Luni dimineață George verifică încasările din weekend. Au mers bine. Cafeneaua a avut trafic, câteva comenzi corporate și vânzări bune la patiserie. Pentru câteva minute simte că a prins aer. Apoi plătește chiria spațiului: 5.900 lei.

Mai achită o factură către furnizorul de cafea și o parte din ambalaje. În cont încă sunt bani, dar nu mai au aceeași greutate. În antreprenoriat, o zi bună nu înseamnă automat o lună bună. Înseamnă doar că ai ce muta mai departe.

Pe unde s-au dus banii

5.900 lei chirie spațiu, 1.950 lei cafea și lapte, 620 lei ambalaje, 270 lei comisioane POS și platforme.

Marți: salariul angajatului și emoția de a fi responsabil pentru alt om

6.380 lei

Marți George plătește salariul angajatului și contribuțiile aferente. Nu întârzie niciodată salariile. Asta este una dintre regulile lui. Poate întârzia să-și ia el bani, poate amâna o investiție, poate renunța la ceva personal, dar salariul omului trebuie să intre.

După plată, se uită la cont și simte iar strângerea aceea în stomac. Angajatul este bun, clienții îl plac, dar costul unui om bun nu este doar salariul. Este responsabilitate, predictibilitate și nevoia de a avea vânzări suficiente în fiecare lună, nu doar când vremea e frumoasă.

Pe unde s-au dus banii

4.800 lei salariu și contribuții pentru angajat, 780 lei contabilitate și servicii administrative, 520 lei utilități parțiale, 280 lei produse de curățenie și consumabile.

Miercuri: se strică râșnița și profitul scade fără să întrebe

3.460 lei

Miercuri dimineață râșnița face un zgomot ciudat. George încearcă să o curețe, cheamă service-ul și speră să fie ceva mic. Nu este. Are nevoie de intervenție și o piesă. Cafeneaua poate funcționa, dar încet, cu stres și improvizații.

Plătește reparația și cumpără temporar cafea măcinată pentru câteva produse. Se enervează, dar nu pe cineva anume. Asta îl obosește cel mai tare: cheltuielile neprevăzute nu au chip. Doar apar și îți iau o parte din profit.

Pe unde s-au dus banii

2.250 lei service și piesă pentru râșniță, 640 lei marfă de completare, 410 lei produse de patiserie, 160 lei transport și mici cumpărături pentru local.

Joi: zi slabă la vânzări și reclama plătită din speranță

1.125 lei

Joi plouă. Traficul scade. Încasările sunt sub medie. George vede asta în timp real și urăște că poate verifica permanent. Deschide telefonul, se uită la vânzări, închide, deschide iar. Nimic nu se schimbă mai repede pentru că se uită el mai des.

Seara bagă bani într-o campanie locală pe social media. Nu mult, dar destul cât să simtă că încearcă ceva. Asta este tentația antreprenorului mic: când vânzările scad, orice cheltuială care promite trafic pare justificată. Uneori ajută. Alteori doar mai adaugă o ieșire de bani.

Pe unde s-au dus banii

350 lei reclamă locală, 420 lei produse proaspete, 215 lei lapte, apă și sucuri, 140 lei reparații mici în baie și consumabile.

Vineri: zi bună, dar furnizorii stau la rând

5.740 lei

Vineri cafeneaua merge bine. Intră oameni dimineața, vin două comenzi mai mari pentru un birou, se vând sandwich-uri și prăjituri. George simte energia zilei bune. Aproape că îi vine să spună că a meritat.

După prânz intră mesajele de la furnizori. O factură scadentă, o comandă nouă, un reminder. George plătește. Încasările bune de azi devin rapid plăți vechi. Nu este ceva greșit. Este doar felul în care funcționează o afacere mică atunci când nu ai rezervă mare.

Pe unde s-au dus banii

2.900 lei furnizor patiserie și sandwich-uri, 1.450 lei cafea, 620 lei ambalaje, 470 lei curier și logistică, 300 lei mentenanță software și casă de marcat.

Sâmbătă: eveniment mic, bani frumoși și corp obosit

2.890 lei

Sâmbătă George are un eveniment mic pentru o firmă locală. Face cafea, pregătește produse, cară, așază, zâmbește și încearcă să pară relaxat. Încasarea este bună, dar el ajunge seara rupt. Nu mai are chef nici să mănânce.

Plătește colaboratorul de weekend, cumpără marfă pentru luni și își ia ceva de mâncare pe fugă. Apoi stă în cafenea după închidere, singur, cu scaunele ridicate pe mese. Își dă seama că afacerea îi ocupă și zilele bune, și zilele rele. Diferența este că în zilele bune oboseala pare justificată.

Pe unde s-au dus banii

750 lei colaborator eveniment, 1.340 lei marfă pentru început de săptămână, 520 lei transport și logistică eveniment, 180 lei mâncare pentru echipă, 100 lei cafea și mici cumpărături.

Duminică: contabilitate, liniște falsă și prima regulă pentru el

620 lei

Duminică George nu deschide cafeneaua. Cel puțin așa spune. În realitate, intră două ore ca să facă ordine, să verifice stocuri și să trimită documente contabilului. Pentru antreprenorul mic, ziua liberă nu este mereu zi liberă. Este ziua în care faci ce nu ai apucat când ai avut clienți.

Seara își face o regulă. Din fiecare lună bună, 3.000 lei rămân într-un cont separat al firmei pentru rezervă operațională, iar 5.000 lei se transferă ca venit personal planificat, nu „ce rămâne dacă rămâne”. Nu știe dacă îi va ieși perfect. Dar știe că nu mai poate fi ultimul pe listă.

Pe unde s-au dus banii

320 lei consumabile comandate online, 180 lei produse pentru curățenie, 120 lei mâncare și transport. Decizie financiară: 3.000 lei rezervă de firmă și 5.000 lei venit personal planificat în lunile bune.

Totalul săptămânii, fără tabel rece

Săptămâna lui George nu arată ca risipă. Arată ca viața unei firme mici: chirie, salarii, furnizori, service, ambalaje, utilități, reclame, colaboratori, contabilitate și multe plăți care par normale până le vezi pe toate în aceeași săptămână. Încasările dau senzația de mișcare. Costurile arată dacă mișcarea aceea chiar lasă ceva în urmă.

Total bani ieșiți în săptămână 28.955 lei Totalul celor șapte zile se închide exact. Săptămâna include și costuri lunare mari, precum chiria și salariul, deci nu se multiplică mecanic cu patru.
Încasări într-o lună bună 42.000 lei Este reperul lunar al scenariului, nu totalul vânzărilor din cele șapte zile descrise separat.
Bani rămași în scenariu 6.800 lei Aproximativ 16,2% din încasările lunii bune. Nu este prezentat ca profit net contabil sau benchmark pentru piață.
Chirie și utilități 6.420 lei 5.900 lei chirie și 520 lei utilități plătite în săptămâna urmărită.
Marfă și ambalaje 10.565 lei Cafea, lapte, patiserie, sandwich-uri, băuturi, completări de stoc și ambalaje din bonurile săptămânii.
Oameni și colaboratori 5.550 lei 4.800 lei salariu și contribuții în scenariu, plus 750 lei pentru colaboratorul evenimentului.
Operațional și administrativ 6.420 lei Service, contabilitate, POS, reclamă, software, logistică, transport, curățenie și alte costuri ale săptămânii.
Regula nouă 3.000 + 5.000 lei Ținta lui George: rezervă de firmă și bani personali planificați în lunile bune. Este o regulă editorială, nu o recomandare fiscală privind forma de retragere.
Instrumentul acestui jurnal

Din 100 lei încasați FTB: cât rămâne după costuri și ce se întâmplă dacă vânzările scad

Introdu încasările, costurile lunare totale, rezerva firmei și suma pe care ai vrea să o poți aloca lunar pentru tine. Instrumentul nu calculează profit contabil și nu înlocuiește contabilitatea. Este un stres-test simplu de cash flow.

Scenariul lui George pornește de la 42.000 lei încasări, 35.200 lei costuri și obligații modelate, rezervă de 9.000 lei și țintă personală de 5.000 lei.

Bani rămași 6.800 lei încasări minus costuri
Rămâne din 100 lei 16,2 lei raport simplu, nu benchmark
Încasări pentru ținta ta 40.200 lei dacă toate costurile ar rămâne neschimbate
Dacă vânzările scad 30% -5.800 lei stres-test cu aceleași costuri
Cost din 100 lei83,8 lei
Rezerva acoperă7,7 zile
Țintă personală5.000 lei
Stres-test-30% vânzări
La 42.000 lei încasări și 35.200 lei costuri modelate, rămân 6.800 lei. Asta înseamnă aproximativ 16,2 lei din fiecare 100 lei încasați.

Model educațional simplificat. În realitate, unele costuri scad odată cu vânzările, altele rămân fixe, TVA-ul poate influența cash flow-ul, iar profitul contabil se determină după reguli contabile și fiscale. Pentru decizii reale folosește situațiile firmei și contabilul.

O singură decizie

George nu are nevoie să muncească încă zece ore. Are nevoie ca fiecare leu care intră să primească un rol înainte să dispară

01 Taxele și obligațiile nu mai stau în soldul „disponibil”

George separă banii care nu îi aparțin operațional înainte să decidă ce poate cheltui sau retrage.

02 Rezerva firmei devine o plată către viitor

În lunile bune, 3.000 lei pleacă spre rezervă înainte ca o râșniță, o lună slabă sau o factură mare să decidă în locul lui.

03 Banii lui devin plan, nu rest

Ținta de 5.000 lei îi arată dacă afacerea susține și omul care o conduce. Forma legală de remunerare se stabilește separat, corect fiscal.

Testul FTB: timp de 90 de zile, George urmărește doar cinci numere: încasări, costuri totale, bani rămași, rezervă și suma pe care firma o poate susține pentru el. Dacă vânzările cresc, dar aceste cinci cifre nu se îmbunătățesc, problema nu este lipsa de muncă. Este economia afacerii.
Mitul care te ține pe loc

Încasările mari nu înseamnă antreprenor bogat. Uneori înseamnă doar mai mulți bani care trec prin mâna ta înainte să ajungă la altcineva.

Analiza FTB: ce merge, ce e riscant, ce poate face George

Ce merge bine

George are clienți, produs bun, rulaj decent, disciplină față de salarii și o afacere care poate produce bani dacă este ținută sub control.

Ce e riscant

Încasările intră într-un singur flux și sunt mâncate de urgențe, furnizori și costuri fixe. George ajunge ultimul pe lista de plată.

Pasul concret

George separă lunar banii pe roluri: furnizori, chirie, salarii, taxe, rezervă de firmă și venit personal planificat.

Nu îi spunem lui George să închidă cafeneaua. Nu îi spunem că antreprenoriatul nu merită. Nu îi spunem să nu angajeze, să nu cumpere marfă bună sau să nu investească în echipamente. Asta ar fi simplist. Problema lui nu este că are costuri. Problema este că banii intră cu un nume vag — „încasări” — și pleacă pe zeci de nume concrete.

O schimbare bună pentru George nu este să muncească și mai mult. Muncește deja mult. Schimbarea bună este să nu lase firma să decidă mereu în locul lui. Dacă nu își stabilește o sumă personală planificată și forma corectă prin care o poate încasa, va lua bani doar când pare că se poate. Dacă nu pune rezervă de firmă, orice reparație va deveni dramă. Dacă nu separă din timp banii pentru obligațiile fiscale estimate, fiecare termen va părea o surpriză, deși calendarul este previzibil.

Oglinda pentru tine

Jurnalul acesta nu este doar despre cafenele. Este despre orice mic antreprenor: salon, food truck, atelier, magazin online, cabinet, service, florărie, studio foto, firmă de servicii, mic restaurant, freelancing crescut în micro-business. Oriunde există diferența dintre cât încasezi și cât rămâne, George este aproape.

1

Știi exact cât rămâne după chirie, marfă, salarii, taxe, utilități și costuri recurente?

2

Ai un venit personal planificat sau iei bani doar dacă mai rămâne ceva?

3

Ai separat banii de taxe și furnizori sau îi vezi pe toți ca bani disponibili în cont?

4

Câte luni poate rezista afacerea dacă vânzările scad cu 30%?

Poate nu ești George. Poate nu ai cafenea, nu ai angajați și nu plătești chirie de spațiu. Dar dacă ai avut vreodată sentimentul că muncești mult, încasezi, rulezi bani și totuși rămâi cu prea puțin pentru tine, jurnalul lui vorbește și despre tine.

Ce merită să iei cu tine din acest jurnal

George nu are nevoie de o frază motivațională despre antreprenoriat. Are nevoie de ordine în bani. Încasările nu sunt profit. Profitul nu este salariu. Salariul antreprenorului nu trebuie să fie ce rămâne la final, pentru că finalul aduce mereu încă o factură.

Educația financiară pentru antreprenori mici începe cu o propoziție simplă: banii firmei au roluri diferite. Dacă nu le dai roluri din prima zi, toți vor părea disponibili până când nu mai sunt.

Final de Sezon 2

George închide seria vieților financiare la limită. Urmează Sezonul 3: decizii mari cu bani reali — credit, copil, mutare, carieră, întoarcere în țară, despărțiri, casă, risc și reconstrucție financiară.

Citește. Recunoaște-te. Decide.

Unde continui după George

Patru direcții pentru antreprenorul care vrea să înțeleagă ce rămâne, unde se rupe cash flow-ul și când afacerea ajunge la zero

Întrebări frecvente despre profitul unei cafenele și cash flow

Cât profit poate avea o cafenea?

Nu există o marjă universală. În scenariul editorial al lui George, 42.000 lei încasați într-o lună bună lasă 6.800 lei după costurile și obligațiile modelate. Raportul este de aproximativ 16,2%, dar nu îl prezentăm ca medie pentru cafenelele din România și nici ca profit net contabil.

Cât rămâne din 100 lei încasați în cafeneaua lui George?

Aproximativ 16,2 lei în scenariul lui George. Restul de aproximativ 83,8 lei este absorbit de costurile și obligațiile modelate ale afacerii. Instrumentul „Din 100 lei încasați FTB” îți permite să schimbi încasările și costurile cu valorile tale.

Care este diferența dintre încasări, cifră de afaceri, profit și cash flow?

Încasările sunt banii care intră efectiv. Cifra de afaceri este un indicator contabil al vânzărilor și nu este același lucru cu soldul din cont. Profitul este rezultatul după cheltuielile recunoscute contabil. Cash flow-ul urmărește momentul în care banii intră și ies efectiv. O firmă poate avea profit contabil și totuși să aibă o problemă de lichiditate.

Care sunt cele mai mari costuri ale unei cafenele mici?

În jurnalul lui George apar chiria și utilitățile, marfa și furnizorii, salariile și colaboratorii, service-ul echipamentelor, contabilitatea, POS-ul, ambalajele, software-ul, logistica, curățenia și marketingul. Ponderea reală a fiecărei categorii diferă mult după locație, concept, număr de angajați și volum de vânzări.

Ce se întâmplă dacă vânzările scad cu 30%?

În stres-testul simplificat al instrumentului, 42.000 lei scad la 29.400 lei. Dacă toate costurile de 35.200 lei ar rămâne neschimbate, rezultatul ar fi minus 5.800 lei. Într-o firmă reală, unele costuri variabile ar putea scădea, de aceea acesta este un scenariu conservator, nu o prognoză contabilă.

Câtă rezervă ar trebui să aibă o afacere mică?

Nu există o sumă universală. Rezerva trebuie raportată la costurile reale și la volatilitatea afacerii. În scenariul lui George, 9.000 lei acoperă doar aproximativ 7,7 zile dacă am compara rezerva cu 35.200 lei costuri lunare și am presupune un ritm uniform. Este un semnal de fragilitate, nu o regulă pentru toate firmele.

Ce praguri fiscale contează pentru o firmă mică în 2026?

În 2026, ANAF indică o cotă micro de 1% pentru firmele eligibile și un plafon de 100.000 euro pentru regimul micro. Plafonul național de scutire de TVA este 395.000 lei. Aceste praguri folosesc reguli fiscale proprii și nu se stabilesc dintr-o singură lună bună. Pentru firma ta, verifică situația concretă cu un contabil.

George este o persoană reală?

George este un arhetip financiar: un personaj editorial construit din situații recognoscibile întâlnite la mici antreprenori din România. Nu publicăm viața privată a unei persoane anume.

Cifrele lui George sunt medii pentru cafenelele din Brașov?

Nu. Sumele de 42.000 lei încasări, 6.800 lei rămași, 5.900 lei chirie și 9.000 lei rezervă descriu scenariul editorial al lui George. Sunt folosite pentru a explica mecanisme financiare, nu pentru a pretinde că toate cafenelele din Brașov au aceleași costuri sau marje.

Surse și repere consultate · verificate la 13 august 2026
  • ANAF — modificări privind microîntreprinderile în 2026: cotă unică de 1% pentru regimul micro, în condițiile legii, și plafon de 100.000 euro pentru încadrare/menținere.
  • ANAF — plafonul de scutire de TVA: plafonul național pentru întreprinderile mici este 395.000 lei; baza și momentul depășirii se determină după regulile specifice TVA.
  • Portal Legislativ — HG 146/2026: salariul de bază minim brut pe țară este 4.325 lei de la 1 iulie 2026 pentru program normal de lucru.
  • Face Toți Banii — Izabela Ioniță: perspectivă de antreprenor HoReCa și instrumentul FTB pentru punctul de echilibru.
  • Face Toți Banii — Alexandru, freelancer PFA: jurnal despre venit variabil, taxe puse separat și diferența dintre încasare și bani disponibili.
  • Manifestul seriei Jurnal de bani: metodologia editorială și rolul arhetipurilor financiare.

Metodologie: George este un personaj editorial. Sumele de 42.000 lei, 6.800 lei, 5.900 lei și 9.000 lei descriu scenariul său și nu sunt prezentate drept medii de piață. Informațiile fiscale sunt context educațional verificat la data actualizării, nu consultanță fiscală. Sursele externe sunt păstrate text-only pentru a evita linkuri externe problematice în Page Checks.

George închide Sezonul 2. Toate cele 16 jurnale sunt acum legate într-o singură hartă a banilor din viața reală.

George închide Sezonul 2 cu una dintre cele mai importante diferențe din business: cât încasezi nu este cât câștigi. Intră în categoria Jurnal de bani pentru toate cele 16 povești sau revino la manifestul seriei ca să alegi situația financiară cea mai apropiată de viața ta.

Propune Sezonul 3

Ai o decizie mare cu bani pe care ai vrea să o vezi într-un Jurnal de bani? Poate fi despre casă, copil, credit, mutare, afacere, despărțire, întoarcere în țară sau schimbare de carieră. Trimite-ne situația, fără date personale sensibile. Ne interesează tiparul de viață, nu numele omului.

contact [at] facetotibanii.ro
Constantin Paraschiv
Constantin Paraschiv este fondatorul BiziLive TV (2017), prima platformă de streaming de educație financiară din România, și partener strategic Millionaire Mind Intensive România. Cu peste 17 ani de antreprenoriat, prezintă emisiunea „Permis de Antreprenor" la Euronews România și coordonează ecosistemul de mentori Face Toți Banii. Scrie despre bani pe înțelesul tuturor.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE