Alexandru, freelancer PFA între orașe: 8.400 lei net mediu, facturi întârziate și libertatea care cere disciplină
O săptămână cu banii unui designer grafic care lucrează remote între București, Brașov și Sibiu, încasează bine în unele luni, așteaptă plăți în altele și învață că banii unui PFA nu sunt toți bani personali.
Acest jurnal nu este viața privată a unei persoane anume. Alexandru este un arhetip financiar construit din venituri variabile de freelancer, proiecte plătite pe factură, taxe PFA, chirii scurte, drumuri între orașe și decizii pe care mulți oameni care lucrează pe cont propriu le pot recunoaște. Nu îl citi ca pe o poveste despre „viață liberă”. Citește-l ca pe o oglindă pentru munca în care libertatea vine la pachet cu contabilitate, incertitudine și disciplină.
Alexandru are 31 de ani, este designer grafic, lucrează ca freelancer PFA și își împarte viața între București, Brașov și Sibiu. În medie, după ce își scoate cheltuielile de lucru și banii puși deoparte pentru taxe, rămâne cu aproximativ 8.400 lei net pe lună. Uneori mai mult. Uneori mult mai puțin.
Nu are șef direct, dar are clienți. Nu are program fix, dar are deadline-uri. Nu are un salariu care intră în aceeași zi, dar are facturi trimise, avansuri, plăți întârziate și acel obicei periculos de a se simți bogat în ziua în care intră o sumă mare. Asta e capcana lui: când intră 12.000 lei, creierul lui nu vede taxe, lună slabă, abonamente de lucru și laptop care se poate strica. Vede libertate.
În seria Face Toți Banii, acest jurnal de bani freelancer pfa arată o realitate greu de explicat celor cu salariu fix: nu venitul mare te liniștește, ci felul în care îl separi. Un freelancer nu are voie să întrebe doar cât a intrat. Trebuie să întrebe cât rămâne după taxe, cheltuieli, luni slabe și viața de zi cu zi.
Pe scurt
Jurnal de baniProfilul financiar al lui Alexandru
Alexandru nu este sărac și nici nu trăiește din proiect în proiect în sensul dramatic al expresiei. Are clienți buni, portofoliu, experiență și luni în care încasează sume pe care un salariat le vede rar dintr-o dată. Dar venitul lui nu vine ordonat. Uneori intră două facturi în aceeași săptămână. Alteori, un client întârzie plata și toată luna se mută în așteptare.
PFA în 2026: ce înseamnă 8.400 lei net mediu și de ce o încasare de 14.000 lei nu este salariu?
Este media personală a personajului după cheltuielile de lucru și banii puși deoparte pentru taxe. Nu înseamnă că 8.400 lei intră în fiecare lună și nu este un salariu mediu pentru freelanceri.
La PFA, încasarea nu este automat bani personali. Din ea pot pleca taxe, contribuții, cheltuieli deductibile, costuri de lucru și bani care trebuie să țină loc de salariu în lunile slabe.
Pentru plafoanele și normele care folosesc salariul minim relevant anului 2026, materialul ANAF arată că se ia salariul minim în vigoare la 1 ianuarie: 4.050 lei. Majorarea la 4.325 lei din iulie nu schimbă acest reper pentru anul 2026.
ANAF explică venitul net anual în sistem real ca diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile făcute pentru activitate. Taxele se calculează după regulile aplicabile situației fiscale, nu ca procent universal din fiecare factură.
Problema lui Alexandru nu este că nu muncește. Muncește mult, uneori pe bucăți imposibil de explicat: două ore dimineața, trei ore seara, o revizie de logo în tren, un call dintr-o cafenea, un fișier trimis la 23:40. Problema este că viața lui financiară se poate confunda ușor cu libertatea lui. Și când nu ai salariu fix, libertatea fără reguli devine haos elegant.
Săptămâna lui Alexandru, pe zile
Mai jos este săptămâna lui. Nu ca reclamă la freelancing. Nu ca avertisment că PFA-ul e rău. Ca oglindă pentru cei care știu cum e să ai bani pe factură, dar să nu știi sigur când intră și cât poți folosi fără să te minți.
Luni: intră o factură mare și tentația e să pară salariu
+7.420 leiLuni dimineață intră 9.800 lei de la un client din București. Alexandru vede notificarea și simte imediat relaxarea aceea pe care o înțeleg toți freelancerii: gata, a intrat. Doar că nu e chiar gata.
Mută 2.380 lei într-un cont separat pentru taxe și luni slabe. Nu cu entuziasm. Cu disciplină. Apoi plătește contabilitatea, un abonament software și își cumpără un bilet de tren spre Brașov, unde are două zile de lucru și un brief cu un client nou.
+9.800 lei factură încasată, -2.380 lei mutați pentru taxe și luni slabe, -180 lei contabilitate, -96 lei software, -144 lei tren spre Brașov.
Marți: cafenea, call-uri și costul de a nu avea birou fix
247 leiMarți lucrează dintr-o cafenea din Brașov. Nu pentru Instagram. Pentru că apartamentul închiriat pe termen scurt are o masă mică și scaun prost. Are trei call-uri, două revizii și un client care răspunde după patru zile cu „mai putem încerca o variantă?”.
Cafeneaua îl costă mai mult decât ar recunoaște într-un buget clasic. Cafea, apă, prânz, încă o cafea. Nu sunt mofturi pure. Sunt și cost de lucru. Dar când costul de lucru arată ca ieșire în oraș, e ușor să îl tratezi prea relaxat.
74 lei cafea, apă și gustări, 68 lei prânz, 55 lei coworking pentru jumătate de zi, 50 lei transport local și mici cumpărături.
Miercuri: clientul întârzie plata și libertatea devine calendar
318 leiMiercuri așteaptă o plată de 4.200 lei. Nu intră. Clientul spune că „se procesează săptămâna asta”. Alexandru știe traducerea: poate azi, poate vineri, poate luni. Așa arată o parte din freelancing pe care nu o vezi în pozele cu laptopul pe masă.
Plătește chiria scurtă pentru Brașov și câteva cumpărături. Nu e o zi dramatică, dar starea i se schimbă. Când nu știi exact când intră banii, chiar și cheltuielile normale capătă alt sunet.
220 lei cazare pe termen scurt pentru o noapte, 63 lei cumpărături, 35 lei cafea și transport. Plată așteptată: 4.200 lei, încă neîncasată.
Joi: un avans nou intră și repară starea, nu doar contul
+2.710 leiJoi intră un avans de 3.500 lei pentru un proiect nou. Nu era suma așteptată, dar ajută. Alexandru mută 700 lei în contul de taxe și 400 lei în fondul de luni slabe. Restul rămâne în contul curent.
Observă cât de repede i se schimbă starea. Dimineața era tensionat. După notificare, respiră altfel. Asta e partea complicată: când ai venit variabil, emoțiile se leagă direct de notificările bancare. Și nu e sănătos să trăiești așa pe termen lung.
+3.500 lei avans proiect nou, -700 lei taxe, -400 lei fond luni slabe, -62 lei mâncare, -28 lei cafea.
Vineri: drum spre Sibiu și cumpărătura care pare investiție
684 leiVineri pleacă spre Sibiu, unde stă weekendul la un prieten și lucrează la un proiect personal. Înainte să plece, cumpără un hard extern. Are nevoie de el. Chiar are. Dar tot simte cum justificarea „e pentru muncă” poate deveni o poartă larg deschisă.
La freelancer, multe cumpărături par investiții: hard, cabluri, aplicații, rucsac, scaun, monitor, curs, template-uri. Unele chiar sunt. Altele sunt doar dorințe îmbrăcate în haine profesionale.
429 lei hard extern, 96 lei tren și transport, 81 lei mâncare, 78 lei cafea, gustări și mici cheltuieli.
Sâmbătă: liber pe hârtie, muncă în fundal
136 leiSâmbătă ar trebui să fie liberă. Doar că un client trimite feedback, altul întreabă dacă poate primi o variantă până luni, iar Alexandru se așază „doar o oră” la laptop. Se fac trei ore.
Cheltuie puțin: brunch cu prietenul la care stă, cafea și un bilet la un eveniment mic. Dar costul zilei nu e doar financiar. Costul este că nu știe foarte clar când se termină munca. Dacă laptopul e mereu aproape, și ziua liberă devine negociabilă.
72 lei brunch, 24 lei cafea, 40 lei eveniment local. Timp lucrat în weekend: aproximativ 3 ore.
Duminică: trei conturi și regula care îi ține libertatea în picioare
54 leiDuminică, înainte să plece înapoi spre București, Alexandru deschide aplicația de banking și se uită la cele trei conturi: bani personali, taxe, luni slabe. Până anul trecut avea unul singur. Totul intra acolo, totul ieșea de acolo și fiecare lună părea o improvizație.
Acum regula este mai clară: la fiecare încasare, înainte de orice cheltuială, separă banii. Nu la final. Nu după ce vede ce rămâne. Imediat. Nu e sexy. Nu e libertate de film. Dar tocmai regula asta îi permite să fie liber fără să intre în panică la fiecare plată întârziată.
54 lei mâncare și transport local. Decizie financiară: fiecare încasare se împarte imediat în trei conturi — personal, taxe, luni slabe.
Totalul săptămânii, fără tabel rece
Săptămâna lui Alexandru arată bine dacă te uiți doar la încasări. Dar așa se minte cel mai ușor un freelancer. Au intrat bani mulți, da. Dar o parte nu sunt ai lui, o parte sunt pentru lunile în care nu intră nimic, iar o parte se duc pe costuri care țin munca în mișcare.
Salariul fără salariu FTB: cât îți poți plăti lunar fără să depinzi de următoarea factură
Un freelancer poate încasa 12.000 lei azi și aproape nimic luna viitoare. Instrumentul nu încearcă să prezică viitorul și nu calculează taxele în locul contabilului. Face altceva: separă banii de taxe și de muncă, apoi îți arată ce „salariu personal” poate susține rezerva dacă o factură întârzie.
Valorile de 9.600 lei rezervă, 9.800 lei încasare, 1.250 lei costuri de lucru și 4.200 lei factură întârziată vin din jurnal. Procentul de taxe, salariul personal de 6.000 lei și celelalte încasări estimate sunt doar un exemplu de simulare. Înlocuiește-le cu cifrele tale.
Instrument educațional pentru fluxul de bani. Nu calculează impozitul, CAS sau CASS datorate efectiv. Procentul fiscal este ales de tine tocmai pentru că obligațiile PFA depind de venitul anual, sistemul de impunere, cheltuielile deductibile și situația personală. Pentru obligația exactă folosește documentația ANAF și, când situația o cere, un contabil.
Alexandru nu are nevoie de un salariu fix de la client. Are nevoie să și-l plătească singur din lunile bune.
Taxele și costurile de lucru se separă înainte ca Alexandru să decidă cât poate cheltui personal. Notificarea bancară nu este salariu.
Nu scoate mai mult doar pentru că luna a fost bună. Dacă 6.000 lei este suma aleasă, surplusul rămâne să finanțeze lunile în care clienții întârzie.
Poate apărea în tabelul de facturi, dar nu în bugetul personal. Când intră, este împărțită după aceeași regulă ca orice altă încasare.
Dacă ai încasat mult luna asta, nu înseamnă că ai câștigat mult pentru tine. La PFA, prima întrebare nu este cât a intrat, ci ce parte nu trebuie atinsă.
Analiza FTB: ce merge, ce e riscant, ce poate face Alexandru
Ce merge bine
Alexandru are clienți, venit bun, conturi separate și începe să gândească taxele ca obligație, nu ca surpriză. Nu este la început haotic.
Ce e riscant
Plățile întârziate îi schimbă starea, iar unele cumpărături „pentru muncă” pot deveni cheltuieli personale mascate frumos.
Pasul concret
La fiecare încasare, Alexandru mută imediat bani în trei locuri: taxe, luni slabe și cheltuieli de lucru. Abia restul devine bani personali.
Nu îi spunem lui Alexandru să renunțe la freelancing. Nici să stea într-un singur oraș. Nici să nu lucreze din cafenele. Pentru el, o parte din libertatea asta chiar este motivul pentru care a ales viața pe cont propriu. Dar libertatea financiară nu vine din faptul că poți lucra de oriunde. Vine din faptul că știi ce bani sunt ai tăi și ce bani doar trec prin contul tău.
O schimbare bună pentru Alexandru nu este să devină rigid. Este să nu se mai lase păcălit de încasările mari. Când intră banii, întâi se separă taxele, lunile slabe și cheltuielile de lucru. Abia după aceea decide ce își permite. Pentru un freelancer, disciplina nu omoară libertatea. O apără.
Oglinda pentru tine
Jurnalul acesta nu este doar despre design grafic. Este despre oricine are venit variabil: PFA, freelancer, consultant, creator, trainer, fotograf, om de vânzări, antreprenor mic sau specialist care facturează pe proiect.
Când încasezi o sumă mare, o tratezi ca bani personali sau o împarți înainte să cheltuiești?
Ai cont separat pentru taxe sau speri că „te descurci” când vine momentul?
Câte luni poți trăi dacă doi clienți întârzie plata în același timp?
Ce cumperi „pentru muncă”, dar folosești mai mult ca să îți justifici o dorință?
Poate nu ești Alexandru. Poate nu ești designer. Dar dacă ai simțit vreodată că o încasare mare ți-a dat curaj prea repede, jurnalul lui vorbește și despre tine.
Aceeași capcană apare, la scară de firmă mică, în jurnalul lui George, mic antreprenor în Brașov, cu 42.000 lei încasări într-o lună bună și doar 6.800 lei rămași real. Alexandru trebuie să separe taxele și lunile slabe din banii de freelancer; George trebuie să separe chiria, marfa, salariile, taxele, rezerva firmei și venitul lui personal.
Ce merită să iei cu tine din acest jurnal
Alexandru nu are nevoie de morală. Are nevoie de separare. De conturi clare. De o regulă care intră înaintea emoției: taxele se mută primele, lunile slabe se finanțează primele, cheltuielile de lucru se văd separat, iar banii personali apar abia după ce realitatea profesională și-a luat partea.
Educația financiară nu începe mereu cu investiții. Uneori începe cu o întrebare simplă: cât din ce a intrat azi chiar este al meu?
Dacă lucrezi pe PFA și vrei partea fiscală separată de poveste, continuă cu ghidul FTB despre taxele PFA și cu ghidul Declarației Unice. Pentru rezerva care te ține în picioare când două facturi întârzie, vezi și ghidul despre câți bani merită să ai puși deoparte.
Citește. Recunoaște-te. Decide.
Trei povești în care cifra care intră în cont nu spune singură adevărul: costuri de muncă, firmă sau sezon
La Radu, mașina și cursele mănâncă din cifra afișată. La Alexandru, taxele, costurile profesionale și lunile fără încasări fac aceeași separare necesară.
Aceeași lecție la scară de firmă George — 42.000 lei încasări și 6.800 lei rămași personalO cafenea poate încasa mult fără ca proprietarul să fie „bogat”. Exact cum o factură mare de freelancer nu este salariu integral.
Venit bun, dar doar într-o parte din an Gabriela — 6.300 lei într-o lună bună și o iarnă care trebuie finanțată din varăAlexandru are luni bune și luni slabe din proiecte; Gabriela are același tip de problemă împins la nivel de sezon.
Oglinda Financiară FTB Găsește cele 3 jurnale cele mai apropiate de viața taCompară venitul, locuirea, datoriile, familia și tipul de venit cu toate profilurile publicate.
Întrebări frecvente
Alexandru este o persoană reală?
Alexandru este un arhetip financiar: un personaj editorial construit din situații reale, venituri variabile de freelancer, cheltuieli de PFA, taxe, facturi emise târziu și decizii pe care mulți oameni care lucrează pe cont propriu le pot recunoaște. Nu publicăm viața privată a unei persoane anume.
Ce înseamnă Jurnal de bani?
Jurnal de bani este seria editorială Face Toți Banii în care urmărim o săptămână cu banii unui arhetip financiar: venit, chirie, facturi, taxe, muncă, oboseală, decizii mici și lecția financiară de la final.
De ce este diferit jurnalul lui Alexandru?
Pentru că Alexandru are venit mediu mare, dar variabil. În unele luni încasează foarte bine, în altele așteaptă plăți întârziate. Jurnalul arată diferența dintre bani încasați, bani puși pentru taxe și bani care pot fi folosiți personal.
Cifrele din jurnal sunt reale?
Cifrele sunt calibrate pe repere reale: venituri de freelancer, cheltuieli de lucru, chirii pe termen scurt, costuri de transport între orașe, taxe PFA și prețuri obișnuite de zi cu zi. Povestea este editorială, dar viața financiară descrisă este recognoscibilă.
Ce pot învăța din jurnalul lui Alexandru?
Poți vedea cum un venit aparent mare poate deveni fragil dacă nu separi banii de taxe, fondul pentru luni slabe și cheltuielile personale. La final primești analiza FTB: ce merge, ce e riscant și un pas concret pentru oamenii cu venit variabil.
Cât ar trebui să pună deoparte un freelancer pentru taxe?
Depinde de forma de organizare, venituri, cheltuieli deductibile și contribuții. Ca regulă de protecție, un freelancer ar trebui să separe banii de taxe imediat ce încasează, nu la final de lună. Pentru calcule exacte, este necesară verificarea declarației unice și discuția cu un contabil.
Cum se calculează venitul net al unui PFA în sistem real?
ANAF explică venitul net anual din activități independente în sistem real ca diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile făcute în scopul activității, cu respectarea regulilor fiscale aplicabile. Asta înseamnă că suma facturată sau încasată nu este aceeași cu venitul net personal.
Ce salariu minim se folosește ca reper pentru plafoanele PFA în 2026?
Pentru regulile care folosesc salariul minim relevant anului 2026, materialul ANAF indică salariul minim aflat în vigoare la 1 ianuarie 2026: 4.050 lei. Chiar dacă salariul minim a crescut la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, ANAF precizează că pentru acest reper anual contează valoarea de la 1 ianuarie.
Este suficient să pun 25% din fiecare încasare pentru taxele PFA?
Nu există un procent universal care să fie corect pentru toate PFA-urile. Documentația fiscală folosește cote diferite pentru impozit și contribuții, iar bazele de calcul și obligațiile depind de venitul anual, sistemul de impunere, statut și cheltuielile deductibile. Un procent separat la fiecare încasare este o regulă de cash-flow, nu un calcul fiscal final.
Cum își poate crea un freelancer un salariu lunar stabil?
Separând mai întâi taxele și costurile de lucru, apoi stabilind o sumă personală lunară pe care o poate susține și în perioadele slabe. Lunile bune alimentează rezerva, iar facturile neîncasate nu intră în buget până când banii nu ajung efectiv în cont.
- ANAF — material publicat în martie 2026 despre completarea și depunerea Declarației Unice pentru persoane cu venituri din activități independente. Include regulile pentru sistem real, normă de venit, CAS, CASS și reperele bazate pe salariul minim.
- ANAF — pentru 2026, salariul minim folosit ca reper anual în regulile prezentate este cel aflat în vigoare la 1 ianuarie 2026: 4.050 lei; materialul arată explicit 4.050 × 12 = 48.600 lei.
- Ministerul Muncii — salariul minim brut a crescut la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Majorarea din cursul anului nu schimbă regula ANAF care folosește valoarea de la 1 ianuarie pentru reperul anual menționat mai sus.
- ANAF — în sistem real, venitul net anual este, în principiu, venitul brut minus cheltuielile deductibile făcute pentru realizarea venitului. Documentația arată cota CAS de 25% și cota CASS de 10%, cu baze, plafoane și excepții care trebuie verificate pentru situația concretă.
- Face Toți Banii — Taxe PFA în România, pentru explicația fiscală separată de poveste.
- Face Toți Banii — Declarația Unică 2026, pentru declararea veniturilor și pașii practici.
- Manifestul seriei Jurnal de bani — metodologia editorială și rolul personajelor.
Important: Alexandru este un personaj editorial. Media de 8.400 lei net personal, luna bună de 14.000 lei, rezerva de 9.600 lei și celelalte sume descriu scenariul lui. Nu sunt prezentate ca venit mediu pentru freelanceri și nici ca simulare fiscală exactă pentru un PFA real.
Ai ajuns la finalul primului sezon Jurnal de bani.
De la Andreea la Alexandru, seria arată același lucru în opt feluri diferite: banii nu sunt doar cifre. Sunt chirie, facturi, copii, medicamente, drumuri, taxe, oboseală, familie și decizii mici care îți schimbă luna.
Ai o meserie, o situație de familie sau o problemă cu banii pe care ai vrea să o vezi într-un Jurnal de bani? Trimite-ne ideea, fără date personale sensibile. Ne interesează tiparul de viață, nu numele omului.
contact [at] facetotibanii.ro
