Test educație financiară: cele 3 întrebări la care majoritatea lumii răspunde greșit
Trei întrebări. Două minute. Cel mai folosit test de educație financiară din lume nu te întreabă despre bugete sau aplicații de economisit, ci despre ce fac banii în timp: dobânda, inflația, riscul. Sunt exact întrebările folosite în cercetare ca să se măsoare o țară întreagă.
În Statele Unite, sub 30% dintre adulți le nimeresc pe toate trei. La cei sub 35 de ani: 14%. România stă pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Vezi unde ești tu — și, imediat după, joacă-te cu propriile cifre în cele trei calculatoare de mai jos.
Trei întrebări pot spune mai multe despre banii tăi decât un curs de un an
Prin 2004, economista Annamaria Lusardi și Olivia Mitchell de la Wharton au primit o constrângere frustrantă: aveau voie să pună doar trei întrebări într-un sondaj despre educație financiară. Au lucrat aproape un an la ele. Rezultatul — „Big Three” — a devenit reperul pentru orice test de educație financiară serios, folosit azi în peste 140 de țări.
Cele trei concepte nu sunt alese la întâmplare: dobânda compusă (cum cresc economiile și datoriile), inflația (cum se topesc banii) și diversificarea riscului (cum nu pierzi tot). Pe ele se sprijină aproape orice decizie despre pensie, credit sau investiții.
Vestea proastă: peste tot se răspunde prost. În SUA, sub 30% nimeresc toate trei. Vestea și mai proastă pentru noi: România e ultima în UE la cunoștințe financiare. Vestea bună: nu e o problemă de inteligență, ci de expunere. Conceptele astea se învață într-o după-amiază.
Și nu te lăsăm doar cu explicația. După test ai trei calculatoare, câte unul pentru fiecare concept, în care pui propriile tale cifre. Pentru că, arată cercetarea, conceptele astea nu se prind din citit — se prind când te uiți la banii tăi.
Cât de bine te descurci cu banii?
Cele 3 întrebări Big Three, adaptate în lei. Doar aproximativ un sfert din lume le nimerește pe toate. Primești explicația corectă după fiecare, indiferent cum răspunzi.
Ai 1.000 de lei într-un cont de economii cu dobândă de 2% pe an. După 5 ani, fără să adaugi sau să retragi ceva, cât ai în cont?
Ai banii într-un depozit cu dobândă de 3% pe an, iar inflația a fost 6% în acel an. După un an, cu banii din cont poți cumpăra:
Care variantă e mai sigură ca investiție pe termen lung?
Rezultatul tău
0/3
—
—
Acum pune-ți propriile cifre
Cercetarea arată că cele trei concepte se prind când te uiți la banii tăi, nu la exemple. Mai jos ai câte un calculator pentru fiecare.
Mergi la calculatoareTestul are rol educațional și reproduce metodologia Big Three dezvoltată de Annamaria Lusardi și Olivia Mitchell, cu sumele adaptate în lei. Nu e o certificare și nu îți evaluează situația financiară personală. Rezultatul rămâne în browser, nu se salvează nicăieri.
Cele trei concepte, cu cifrele tale în ele
Din cercetarea lui Lusardi reiese un lucru pe care puține articole îl aplică: educația financiară nu crește din citit pasiv, ci din contact direct cu cifre proprii. Așa că, în loc să-ți spunem doar cum funcționează cele trei mecanisme, îți dăm câte un instrument pentru fiecare. Pune-ți sumele tale și uită-te ce iese.
Cât fac banii tăi, și cât ar fi făcut fără dobândă compusă
Diferența dintre cele două coloane este exact lucrul pe care îl măsoară prima întrebare din test. Pe cinci ani pare mică. Mută anii la 30 și uită-te din nou.
Câștigi sau pierzi, după ce scazi inflația
Suma din cont poate crește în timp ce puterea ta de cumpărare scade. Diferența dintre dobânda primită și inflație se numește dobândă reală și e singurul număr care contează cu adevărat.
Reper util: inflația anuală din România a fost 6,2% în august 2026, dar media ultimelor douăsprezece luni, cifra care se simte în buget, a fost 9,5% (Institutul Național de Statistică).
Cât te costă o singură companie care se prăbușește
A treia întrebare din test, transformată în lei. Aceeași sumă, aceeași cădere, două rezultate complet diferite — în funcție de câte companii ai în spate.
Calcul simplificat, cu pondere egală pentru fiecare companie. În fondurile reale ponderile diferă, dar principiul rămâne identic. Nu este recomandare de investiție.
Dacă te-ai uitat la diferența de la treizeci de ani și ți-a sărit ceva în cap, următorul pas nu e să cauți investiția perfectă. E să verifici dacă ai o rezervă din care să nu fii nevoit să vinzi la momentul prost. Vezi calculatorul de fond de urgență, apoi ghidul de investiții pentru începători.
Regula 72: calculezi dobânda compusă în cap, fără calculator
Prima întrebare din test cere o intuiție pe care puțini o au. Există însă o scurtătură veche de secole care îți dă răspunsul aproximativ în două secunde, fără formulă și fără telefon.
La 6% pe an: 72 ÷ 6 = 12 ani până se dublează suma.
La 9% pe an: 72 ÷ 9 = 8 ani.
La 2% pe an: 72 ÷ 2 = 36 de ani. De asta 1.000 de lei la 2% nu ajung nicăieri în cinci ani.
Funcționează și invers, și acolo devine neplăcută. La un card de credit cu 24% dobândă, 72 ÷ 24 = 3 ani până ți se dublează datoria, dacă n-o plătești. Aceeași regulă, aceeași matematică, direcția cealaltă.
| Dobânda anuală | Se dublează în | Unde o întâlnești în România |
|---|---|---|
| 2% | 36 de ani | Un cont de economii obișnuit, fără promoție. |
| 5% | 14 ani | Un depozit bancar bun sau titluri de stat pe termen scurt. |
| 7% | 10 ani | Randamentul mediu istoric al piețelor globale de acțiuni, pe termen lung. |
| 13% | 5,5 ani | Un credit de nevoi personale. Aici regula lucrează împotriva ta. |
| 24% | 3 ani | Un card de credit nerambursat integral la fiecare scadență. |
E o aproximare matematică a logaritmului natural al lui 2, împărțit la dobândă. Nu e exactă, dar e remarcabil de precisă pentru dobânzi între 6% și 10%, adică exact intervalul în care se iau majoritatea deciziilor. La dobânzi foarte mari sau foarte mici, deviază — acolo folosești calculatorul de mai sus, care îți dă cifra exactă.
Regula apare documentat pentru prima dată în 1494, la matematicianul italian Luca Pacioli, în aceeași lucrare care a pus bazele contabilității în partidă dublă. Cinci secole mai târziu, e încă cel mai rapid mod de a verifica dacă o promisiune financiară are sens.
De ce exact astea trei și nu altele
Fiecare întrebare are o capcană. Nu una de vocabular, ci una de intuiție: răspunsul care pare logic e cel greșit. Asta le face bune ca instrument de măsurare.
| Concept | Ce măsoară | Capcana | Ce se întâmplă dacă nu îl știi |
|---|---|---|---|
| Dobânda compusă | Cum cresc economiile și cum se umflă datoriile în timp | Intuiția face înmulțire simplă: 2% × 5 ani = 10%. Realitatea compune. | Economisești prea puțin și te împrumuți prea mult. Pierzi la ambele capete. |
| Inflația | Cât valorează banii tăi peste un an, nu câți lei ai | Vezi că suma din cont crește și crezi că ai câștigat. | Ții banii cu dobândă sub inflație și te sărăcești încet, convins că economisești. |
| Diversificarea | Cât risc îți asumi când investești | „Știu eu o firmă bună” pare mai deștept decât „cumpăr tot”. | Pui totul pe o carte. Când cade, cade tot. |
1. Dobânda compusă: de ce 1.000 lei la 2% nu fac 1.020 în 5 ani
Fac 1.104 lei. Pentru că în anul doi dobânda se aplică la 1.020, nu la 1.000. În anul trei, la 1.040,40. Și tot așa. Banii fac bani, iar banii ăia fac alți bani.
Pe cinci ani, diferența pare mică. Pe treizeci, devine absurdă. La 1.000 de lei investiți cu 7% pe an:
| După | Cu dobândă compusă | Dacă dobânda nu s-ar reinvesti | Diferența |
|---|---|---|---|
| 5 ani | 1.403 lei | 1.350 lei | +53 lei |
| 10 ani | 1.967 lei | 1.700 lei | +267 lei |
| 20 de ani | 3.870 lei | 2.400 lei | +1.470 lei |
| 30 de ani | 7.612 lei | 3.100 lei | +146% |
Dobânda compusă nu are moralitate. Funcționează identic la datorii. Un card de credit cu dobândă efectivă de 24%, nerambursat, îți dublează datoria în puțin peste trei ani. Cine nu înțelege conceptul pierde de două ori: economisește prea puțin și se îndatorează prea mult. Comută calculatorul de mai sus pe „Datorie” și vezi singur.
2. Inflația: de ce ai mai mulți lei și cumperi mai puțin
Dacă depozitul îți dă 3% și inflația e 6%, ai mai mulți lei în cont și cumperi mai puțin cu ei. Diferența dintre dobânda primită și inflație se numește dobândă reală. La 5% dobândă și 9,5% inflație, dobânda ta reală e −4,5%. Banii tăi lucrează în pierdere.
Nu e teorie. În august 2026, inflația anuală din România era de 6,2%, în scădere de la 10,4% în iunie — dar media ultimelor douăsprezece luni, cifra care se simte cu adevărat în buget, a fost de 9,5%. Iar chiriile au crescut cu 39,7% într-un an.
Mulți români au văzut atunci depozite cu 5–7% dobândă și au crezut că economisesc. Cu inflația la 16%, apoi la 10%, pierdeau bani în termeni reali în fiecare lună. În termeni nominali aveau dreptate: suma creștea. Exact asta măsoară întrebarea 2 — dacă vezi diferența.
3. Diversificarea: de ce o companie e mai riscantă decât o sută
Dacă pui tot pe o firmă și dă faliment, pierzi tot. Dacă împarți pe 100 și una cade, pierzi 1%. Simplu de spus, contraintuitiv de aplicat — pentru că „știu eu o firmă bună” sună mai deștept decât „cumpăr tot”.
Diversificarea nu elimină riscul: piața poate cădea toată odată. Dar elimină riscul ca o singură decizie proastă să îți șteargă economiile. În practică, pentru un investitor român obișnuit, cel mai accesibil mod e un ETF global: o singură achiziție îți cumpără părți din sute sau mii de companii. Vezi pașii reali în ghidul despre cum să investești bani în România.
Cum se descurcă lumea la Big Three
Procentul celor care răspund corect la toate trei întrebările, în studiile coordonate de Lusardi și Mitchell:
Italia are scor mai slab decât Statele Unite, deși are un sistem educațional comparabil. Diferențele vin din alt loc: accesul timpuriu la piețe financiare dezvoltate, prezența educației financiare în programa școlară și cultura economisirii. Nimeni nu se naște știind ce e dobânda compusă.
Un detaliu care spune tot: la National Financial Capability Study din 2021, în SUA, cea mai slabă grupă de vârstă au fost adulții sub 35 de ani, cu doar 14% scor perfect. Iar aproape unul din cinci respondenți a greșit toate trei întrebările.
Ultimii în UE la cunoștințe. Primii la încrederea că le avem.
Datele vin din Flash Eurobarometer 525, care a măsurat răspunsurile la cinci întrebări de cunoștințe financiare, în toate cele 27 de state membre.
| Țara | Scor ridicat (4–5 din 5 corecte) | Poziție |
|---|---|---|
| Olanda | 43% | prima |
| Danemarca | 40% | a doua |
| Finlanda | 40% | a treia |
| Estonia | 39% | a patra |
| Media UE | ~26% | reper |
| Portugalia | 16% | penultima |
| România | 13% | ultima din 27 |
La celălalt capăt al clasamentului, cifra e și mai dură: 30% dintre români au răspuns corect la cel mult o întrebare din cinci — cea mai mare pondere din UE, la egalitate cu Cipru.
Aproximativ jumătate dintre români cred că știu despre bani mai multe decât adultul mediu din țară. Suntem primii în Europa la asta. Și ultimii la răspunsurile corecte.
Ăsta e cel mai mare decalaj din Europa între încredere și competență — un caz de manual pentru efectul Dunning-Kruger: cu cât știi mai puțin despre un domeniu, cu atât e mai greu să îți dai seama cât nu știi, pentru că îți lipsesc exact instrumentele cu care ai evalua.
Funcționează la fel de puternic și invers. Dacă ai făcut testul de mai sus și ai greșit ceva, tocmai ai ieșit din grupul care nu știe că nu știe. Ăsta e, statistic, pasul cel mai greu. Restul e citit — cele trei concepte se învață într-o după-amiază.
Scorul cu care România va apărea în următorul clasament european se formează chiar acum: colectarea de date pentru actuala ediție a Flash Eurobarometrului se desfășoară în a doua jumătate a lui 2026, cu rezultate publicate în 2027. Contextul complet, cu cifrele publicate în septembrie 2026 și campania BCR, e în analiza despre testul BCR de educație financiară, iar ce își propune statul român prin strategia națională, în articolul despre Echipa Națională de EduFin.
Cum crești la Big Three, practic
Din cercetarea lui Lusardi reiese ceva util: educația financiară nu crește din citit pasiv, ci din contact direct cu cifre proprii. Iată ce funcționează:
Joacă-te cu cifrele tale, nu cu exemple
Deschide calculatorul de dobândă compusă de mai sus, pune-ți suma și mută anii de la 5 la 30. Nu citi despre concept — uită-te la ce se întâmplă cu banii tăi. E cea mai eficientă metodă de învățare.
Urmărește-ți inflația personală
Compară lunar prețurile la ce cumperi tu: pâine, gaz, chirie, cafea. Inflația oficială și inflația ta pot fi diferite. Calculatorul de dobândă reală îți arată cât pierd, concret, banii pe care i-ai pus deoparte.
Începe cu siguranța, nu cu randamentul
Primul pas după test nu e să cauți investiția perfectă, ci să vezi dacă ai o rezervă. Folosește calculatorul de fond de urgență și vezi unde îl ții.
Dacă știi și tot nu îți iese
Se întâmplă des, și nu e lipsă de voință. Cercetarea arată că ce înveți despre bani se estompează în circa 20 de luni. Aici ai explicația completă, plus un calculator al distanței dintre ce îți propui și ce faci.
La fel ca întotdeauna de Morgan Housel — despre ce nu se schimbă niciodată în comportamentul cu banii. Și Pur și simplu continuă să cumperi de Nick Maggiulli — despre de ce consistența bate inteligența. Ambele în română.
Cine e Annamaria Lusardi și de ce contează Big Three
Lusardi e probabil cea mai citată cercetătoare din lume în educație financiară. Astăzi conduce Initiative for Financial Decision-Making de la Stanford — o colaborare între Graduate School of Business, Stanford Institute for Economic Policy Research și Departamentul de Economie — unde e Senior Fellow la SIEPR și profesor de finanțe la GSB.
Are doctoratul în economie de la Princeton (1992) și a predat înainte la George Washington University, Dartmouth, University of Chicago și Columbia. În 2011 a fondat Global Financial Literacy Excellence Center, iar între 2017 și 2023 a condus Comitetul Italian pentru Educație Financiară, unde a proiectat strategia națională a Italiei.
Povestea celor trei întrebări e ea însăși instructivă. Lusardi a povestit că li s-a impus limita de trei întrebări — o constrângere pe care a considerat-o mare. Au lucrat aproape un an, consultând experți în metodologie, ca să le proiecteze. Constrângerea a devenit avantaj: brevitatea le-a făcut aplicabile oriunde.
Iar validitatea lor continuă să fie testată. În iunie 2026, o lucrare NBER semnată Tim Kaiser, Annamaria Lusardi, Olivia Mitchell și Luis Oberrauch poartă titlul „Measuring Financial Literacy with the Big Three: Why It Works” — la peste douăzeci de ani de la crearea lor.
Cercetările lui Lusardi arată corelații constante: cei care răspund corect la Big Three economisesc mai mult pentru pensie, iau decizii de investiție mai bune și își gestionează datoriile mai eficient. Nu pentru că sunt mai bogați — corelația rămâne la orice nivel de venit. Ci pentru că înțeleg mecanismul.
Testul îți arată ce știi. Nimeni nu te întreabă ce faci cu banii.
Big Three măsoară cunoștințe — la fel ca Eurobarometrul, la fel ca testele băncilor. Toate se opresc exact unde începe partea grea: ce se întâmplă cu banii tăi la finalul lunii, după ce ai răspuns corect la toate întrebările.
De asta am pornit o a doua măsurătoare. Radiografia financiară a românului obișnuit nu întreabă ce e dobânda compusă. Întreabă dacă ai bani pentru o cheltuială neprevăzută de 3.000 de lei, dacă ai reușit să pui ceva deoparte în ultimele trei luni și cum se vorbește despre bani în casa ta. E anonim, durează cinci minute, iar rezultatele se citesc pe scenă la următoarea ediție Face Toți Banii LIVE.
Întrebări frecvente despre testul Big Three și educația financiară
Cine a creat testul Big Three?
Testul a fost dezvoltat de economista Annamaria Lusardi împreună cu Olivia Mitchell de la Wharton, Universitatea Pennsylvania, în jurul anului 2004. Lusardi conduce astăzi Initiative for Financial Decision-Making de la Stanford, este Senior Fellow la Stanford Institute for Economic Policy Research și profesor de finanțe la Stanford Graduate School of Business. A fondat Global Financial Literacy Excellence Center în 2011.
De ce sunt doar 3 întrebări și nu mai multe?
Din constrângere, apoi din dovezi. Lusardi a povestit că li s-a impus limita de trei întrebări, așa că au lucrat aproape un an ca să le proiecteze. Ulterior, cercetarea a confirmat că cele trei concepte acoperă nucleul educației financiare. O lucrare NBER din iunie 2026, semnată Kaiser, Lusardi, Mitchell și Oberrauch, se numește chiar „Measuring Financial Literacy with the Big Three: Why It Works”. Există și o versiune extinsă, Big Five, dar pentru măsurarea de bază Big Three a rămas standardul.
Care sunt cele trei concepte testate?
Dobânda compusă, adică felul în care cresc economiile sau datoriile în timp. Inflația, adică felul în care se erodează puterea de cumpărare. Și diversificarea riscului, adică felul în care riscul scade când împarți banii pe mai multe active. Pe aceste trei concepte se sprijină aproape orice decizie despre pensie, credit, economii sau investiții.
Cât fac 1.000 de lei cu dobândă de 2% după 5 ani?
Fac 1.104 lei, nu 1.020. Diferența vine din dobânda compusă: în anul doi dobânda se aplică la 1.020 de lei, nu la 1.000, în anul trei la 1.040,40 și tot așa. Pe cinci ani diferența pare mică, dar pe treizeci de ani devine uriașă. La 1.000 de lei cu 7% pe an, dobânda compusă produce 7.612 lei în treizeci de ani, față de 3.100 de lei fără reinvestirea dobânzii.
Ce este dobânda reală și cum se calculează?
Dobânda reală este diferența dintre dobânda pe care o primești și rata inflației. Dacă depozitul îți dă 5% pe an, iar prețurile cresc cu 9,5%, dobânda ta reală este minus 4,5%: ai mai mulți lei în cont, dar cumperi mai puțin cu ei. Este singurul mod corect de a evalua dacă economiile tale câștigă sau pierd valoare. Calculatorul de pe această pagină ți-o arată direct în lei.
Ce este regula 72 și cum o folosesc?
Împarți 72 la dobânda anuală și afli în câți ani se dublează suma. La 6% pe an, 72 ÷ 6 = 12 ani. La 9%, opt ani. La 2%, treizeci și șase de ani — de asta 1.000 de lei la 2% nu ajung nicăieri în cinci ani. Funcționează identic și la datorii: la un card de credit cu 24% dobândă, datoria ta se dublează în trei ani dacă n-o plătești. E o aproximare, foarte precisă pentru dobânzi între 6% și 10%, documentată prima dată în 1494 de matematicianul Luca Pacioli.
Cum calculez dobânda compusă?
Formula e suma inițială înmulțită cu (1 + dobânda) la puterea numărului de ani. Pentru 1.000 de lei la 7% pe 30 de ani: 1.000 × 1,07³⁰ = 7.612 lei. Dacă nu vrei să calculezi, ai două variante pe pagina asta: regula 72 pentru estimare rapidă în cap, și calculatorul de dobândă compusă pentru cifra exactă, cu suma și perioada ta.
Cât de bine se descurcă lumea la Big Three?
Prost, și asta e valabil peste tot. În Statele Unite, la National Financial Capability Study din 2021, sub 30% dintre respondenți au răspuns corect la toate trei întrebările, iar la adulții sub 35 de ani procentul a fost de doar 14%. Aproape unul din cinci a greșit toate trei. În țările cu piețe financiare dezvoltate scorurile sunt mai bune, dar nicăieri nu sunt bune.
Unde se află România la educația financiară în Europa?
Pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cunoștințe financiare, conform Flash Eurobarometer 525. Doar 13% dintre români au răspuns corect la 4 sau 5 din cele 5 întrebări de cunoștințe, față de aproximativ 26% media UE. La celălalt capăt, 30% dintre români au răspuns corect la cel mult o întrebare, cea mai mare pondere din UE alături de Cipru. În Olanda, 43% au scor ridicat.
De ce românii cred că știu, dar nu știu?
Flash Eurobarometer 525 arată că aproximativ jumătate dintre români consideră că știu despre bani mai multe decât adultul mediu din țară, cel mai mare procent de autosupraevaluare din Uniunea Europeană, în timp ce la întrebările concrete se clasează ultimii. Este cel mai mare decalaj din Europa între încrederea în propriile cunoștințe și cunoștințele reale, un exemplu de manual pentru efectul Dunning-Kruger.
Când se măsoară din nou educația financiară a României?
Flash Eurobarometrul privind competențele financiare se face o dată la doi ani. Următoarea colectare de date se desfășoară în a doua jumătate a anului 2026, adică exact acum, iar rezultatele vor fi publicate în 2027. Practic, scorul cu care România va apărea în următorul clasament se formează în această perioadă.
Pot folosi rezultatul ca dovadă a cunoștințelor mele financiare?
Nu. Big Three este un instrument de autoevaluare educațională, nu o certificare profesională. Pentru certificări recunoscute există programe precum CFP, Certified Financial Planner, sau diplome universitare în finanțe. Testul îți arată dacă înțelegi trei concepte de bază, nu dacă ești pregătit să administrezi banii altora.
Dacă am răspuns greșit, înseamnă că sunt prost cu banii?
Nu. Big Three nu măsoară inteligența, ci expunerea la trei concepte care nu se predau în școala românească. Mulți oameni cu studii superioare greșesc, iar Italia are scor mai slab decât Statele Unite deși are un sistem educațional comparabil. Diferențele țin de accesul timpuriu la piețe financiare, de prezența educației financiare în programa școlară și de cultura economisirii, nu de capacitatea individuală.
Care e diferența dintre testul Big Three și testul BCR de educație financiară?
Big Three are trei întrebări și verifică nucleul: dobândă compusă, inflație și diversificare. Este instrumentul folosit în cercetarea internațională pentru a compara țări întregi. Testul BCR are 12 întrebări, acoperă în plus obligațiuni, IRCC, ROBOR, curs valutar și fraude online, și face parte din campania Echipa Națională de EduFin. Big Three îți arată dacă ai baza. Testul BCR îți arată cât de largă e acoperirea.
Ghiduri care acoperă cele trei concepte, pe rând
- Lusardi, A., Mitchell, O. S. (2014). „The Economic Importance of Financial Literacy: Theory and Evidence.” Journal of Economic Literature, 52(1).
- Kaiser, T., Lusardi, A., Mitchell, O. S., Oberrauch, L. (iunie 2026). „Measuring Financial Literacy with the Big Three: Why It Works.” NBER Working Paper nr. 35342.
- Stanford Initiative for Financial Decision-Making — ifdm.stanford.edu, inclusiv versiunea oficială a testului Big Three.
- Global Financial Literacy Excellence Center — gflec.org.
- FINRA Investor Education Foundation — National Financial Capability Study 2021 (datele pentru Statele Unite).
- Comisia Europeană — Flash Eurobarometer 525, privind alfabetizarea financiară în Uniunea Europeană.
- Institutul Național de Statistică — indicele prețurilor de consum, august 2026: inflație anuală 6,2%, media ultimelor 12 luni 9,5%, chirii +39,7%.
- Calculatoarele din pagină sunt estimări educative. Nu includ taxe, comisioane sau impozite și nu constituie recomandare de investiție.
Trei întrebări nu îți spun cât de deștept ești. Îți spun ce te-a învățat cineva.
Dobânda compusă, inflația și diversificarea nu se predau în școala românească. Nu e vina ta că nu le știi. Dar de acum, e alegerea ta dacă rămâne așa.
Important: testul are rol educațional și reproduce metodologia Big Three (Lusardi & Mitchell), cu sumele adaptate în lei pentru context românesc. Nu este o certificare, nu evaluează situația ta financiară personală și nu constituie consultanță de investiții. Procentele internaționale citate provin din studiile menționate la surse și pot varia în funcție de anul și metodologia fiecărei cercetări.
Ai citit. Acum vezi unde stai tu.
Articolele sunt utile, dar cifrele care contează sunt ale tale. Mai jos ai trei lucruri care durează câteva minute și pe care le poți face chiar acum.
Newsletterul îți aduce articolele și calculatoarele noi, din când în când, fără spam. Sursa preferată ne pune primii în Google când cauți despre bani: două clicuri, o singură dată.
Pune calculatorul ăsta pe site-ul tău
Copiază codul de mai jos și lipește-l oriunde pe pagina ta. Calculatorul se deschide într-un buton care duce cititorii direct aici. E gratuit, nu trebuie să ceri voie și nu se schimbă nimic dacă actualizăm instrumentul.
