Eurostat a publicat pe 30 octombrie cifrele pentru prima jumătate a lui 2026: la noi, curentul pentru case s-a scumpit cu 51,6% față de anul trecut, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Raportat la cât câștigăm, e și cel mai scump curent din UE. Pe prețul pieței nu ai control. Pe contract, da: în aceeași piață, prețul final merge de la 1,19 la 1,71 lei pe kWh. Aici vezi de ce s-a scumpit, cât iese factura curent pentru consumul tău și ce ai de făcut până în martie.
Cât costă curentul acum, de ce s-a scumpit și ce ai de făcut
De ce a sărit factura cu 51,6%. În prima jumătate a lui 2025, curentul pentru case era plafonat de stat: plăteai 0,68, 0,80 sau 1,30 lei pe kWh, după cât consumai. Plafonarea s-a încheiat pe 30 iunie 2025, iar din august 2025 TVA a urcat de la 19% la 21%. Eurostat pune față în față prima jumătate a lui 2026 cu prima jumătate a lui 2025, adică prețul liber cu prețul plafonat. De aici vine cea mai mare parte a saltului.
De ce nu se ieftinește iarna asta. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din vară, pentru că Dunărea e prea scăzută ca să le răcească. Dădeau aproximativ o cincime din curentul țării. Pe 30 octombrie, starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile, iar reactoarele nu pot fi repornite nici în noiembrie. Golul se acoperă cu importuri și cu centrale pe cărbune, adică mai scump.
Ce poți face: compară ce plătești cu ofertele din comparatorul oficial ANRE, pe posf.ro. Schimbarea furnizorului e gratuită, curentul nu se oprește, nu vine nimeni la contor, iar partea tehnică se face în 24 de ore. Pe factură compari un singur rând: energia activă, adică prețul curentului propriu-zis. Restul sumei e la fel la toți furnizorii din zona ta.
Cu 51,6% mai scump într-un an: unde e România față de restul Europei
Eurostat compară prețul plătit de gospodării în prima jumătate a lui 2026 cu aceeași perioadă din 2025. România are cea mai mare scumpire din Uniune, în timp ce media europeană a scăzut.
| Țara | Cât s-a schimbat față de 2025 | Ce mai arată datele |
|---|---|---|
| România | +51,6%, cea mai mare creștere din UE | Cel mai scump curent din UE raportat la puterea de cumpărare |
| Irlanda | +19,8% | Cel mai mare preț în euro: 0,39 euro pe kWh |
| Finlanda | +18,4% | A treia cea mai mare creștere |
| Media Uniunii Europene | −2,2% față de a doua jumătate a lui 2025 | 0,28 euro pe kWh, în medie |
| Danemarca și Luxemburg | −31,7% și −24,1% | Cele mai mari scăderi |
| Ungaria | — | Cel mai mic preț în euro: 0,11 euro pe kWh |
În euro, curentul nostru nu e cel mai scump din Europa. Dar Eurostat recalculează prețul după cât poți cumpăra cu banii în fiecare țară, adică ține cont de salarii și de prețuri. Socotit așa, la noi 100 kWh „cântăresc” cel mai mult din UE: 46,9 unități, față de 41,1 în Polonia și 34,3 în Cehia. Pe românește: din salariul tău, curentul ia o felie mai mare decât în orice altă țară din Uniune.
| Situația | Preț final pe kWh | Factura pe lună |
|---|---|---|
| Prima jumătate a lui 2025, cu preț plafonat | 0,80 lei | 160 lei |
| Acum, cea mai mică ofertă din comparator | 1,19 lei | 238 lei |
| Acum, media celor cu contract semnat | ≈1,42 lei | ≈284 lei |
| Acum, cea mai mare ofertă din comparator | 1,71 lei | 342 lei |
Prețul plafonat depindea de consum: 0,68, 0,80 sau 1,30 lei pe kWh, cu toate taxele. Ofertele de acum sunt din comparatorul ANRE pentru București, pe 7 octombrie 2026, iar media celor cu contract e calculată din raportul ANRE pe iulie 2026, cu taxe și TVA.
Saltul de 51,6% e în mare parte o socoteală între un preț pus de stat și un preț liber. Nu se mai întoarce, pentru că plafonarea nu mai există. Partea pe care o mai poți schimba e diferența dintre 238 și 342 de lei pe lună, la același consum. Aceea depinde doar de contractul pe care îl ai.
La gaze, Eurostat arată tot cea mai mare creștere din UE, de 9,3%, dar prețul rămâne printre cele mai mici din Uniune: 0,06 euro pe kWh, față de o medie de 0,11. Acolo te protejează schema din OUG 12/2026, până pe 31 martie 2027.
Contractele semnate după liberalizarea din iulie 2025 au fost, în majoritate, pe un an, așa că multe au expirat în toamna asta. Furnizorii trimit o notificare cu tariful pentru anul următor. Dacă nu răspunzi până la data scrisă în notificare, contractul se prelungește singur, cu prețul nou.
Diferența nu e teoretică. Unele oferte de reînnoire au venit la aproximativ 1,53 lei/kWh, cu 18 bani peste tarifele de până atunci. La 200 kWh pe lună, asta înseamnă circa 36 de lei în plus. Alți furnizori mari au ajuns la 1,7–1,8 lei/kWh pentru case.
În aceeași piață, cea mai mică ofertă din comparatorul ANRE pentru București era de 1,19 lei/kWh. Dacă contractul tău s-a prelungit deja, poți schimba furnizorul oricând. Calculează cele trei scenarii pentru consumul tău.
Circulă două cifre și amândouă sunt corecte, dar măsoară lucruri diferite. Confuzia îi face pe oameni să amâne.
24 de ore e partea tehnică a schimbării, prin POSF. Până în 2026 dura 21 de zile, iar regulile europene au scurtat-o.
Peste el se adaugă dreptul de retragere de 14 zile de la semnarea noului contract, plus termenele de notificare. Deci din momentul în care te decizi până la prima factură de la noul furnizor pot trece câteva săptămâni.
Ce contează pentru tine: schimbarea în sine nu mai e o procedură lungă, curentul nu se oprește niciun moment și nu plătești nimic. Motivul pentru care oamenii amână, acela că „durează trei săptămâni”, nu mai e valabil.
Cât te costă dacă accepți oferta nouă, plus cât dacă nu o accepți
Toată presa scrie acum „curentul s-a scumpit cu 51,6%”. Procentul nu-ți spune nimic despre bugetul tău. Pune consumul și cele două tarife și vezi trei cifre în lei: cât plătești acum, cât ai plăti dacă lași contractul să se prelungească și cât ai plăti dacă alegi cea mai bună ofertă din piață.
Trei scenarii, pe cifrele tale
Tarifele le găsești pe factură și în notificarea primită de la furnizor. Dacă nu ai încă oferta, lasă valorile implicite ca reper de piață.
Calculul e orientativ. Ține cont de tarifele pe care le introduci și de creșterea de consum din lunile reci, dar nu include regularizări, abonamente sau modificări de tarife reglementate.
Între cea mai mică ofertă din comparator, 1,19 lei, și ofertele de reînnoire de 1,7–1,8 lei pe kWh sunt 51–61 de bani. La 250 kWh pe lună, asta înseamnă 128–153 de lei lunar și 1.530–1.830 de lei pe an, pentru exact același curent, în aceeași casă, prin aceleași cabluri.
Curentul e identic indiferent de furnizor. Se schimbă doar factura.
Ce faci când primești oferta nouă
Nu trebuie să fii expert în energie. Ai cinci pași și cam 40 de minute, iar cel mai important e primul, pentru că are termen.
Găsește data limită din notificare
Caută în e-mail, în contul de client sau în plicul de la poștă. Notificarea conține tariful propus și data până la care poți refuza. După acea dată, prelungirea se aplică singură. Dacă a trecut deja, mergi direct la pasul 3.
Transformă procentul în lei
Înmulțește consumul tău lunar cu diferența dintre tariful vechi și cel nou. „Cu 30% mai mult” nu spune nimic. „Cu 90 de lei pe lună” spune tot.
Ia codul POD de pe factură
E codul unic al locului tău de consum. Fără el vezi doar prețuri generice; cu el vezi ofertele reale pentru adresa ta.
Intră pe POSF și compară
Te autentifici pe posf.ro cu e-mail sau cu ROeID, identitatea digitală guvernamentală, apoi îți revendici locul de consum cu codul POD. Platforma îți arată toate ofertele din zona ta, nu doar pe cele promovate. Compari energia activă.
Schimbă, dacă diferența merită
Gratuit, cu drept de retragere 14 zile. Partea tehnică se face în 24 de ore. Nu rămâi fără curent, nu vine nimeni la contor, nu plătești nicio taxă.
Toate sunt în Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 5/2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 100 din 6 februarie 2023. Nu sunt favoruri pe care le ceri frumos, sunt obligații ale furnizorului.
| Dreptul tău | Ce înseamnă concret | Unde scrie |
|---|---|---|
| 30 de zile de preaviz la orice scumpire | Furnizorul trebuie să te anunțe cu cel puțin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a noului preț, transparent și ușor de înțeles, cu motivele și cu întinderea modificării. Dacă nu a făcut-o, sesizează-l în scris. | art. 13 alin. (4) |
| Poți pleca gratuit, exact din cauza scumpirii | Aceeași notificare trebuie să îți spună că ai dreptul să denunți unilateral contractul, în mod gratuit. Nu e o favoare, e parte din obligația de notificare. | art. 13 alin. (4) și art. 15 alin. (6) |
| Regularizarea nu poate merge mai mult de 3 ani în urmă | Dacă distribuitorul nu a citit contorul la timp, regularizarea se face după citire, dar pe o perioadă care nu poate depăși trei ani. O factură de regularizare pe cinci ani nu e legală. | art. 22 alin. (2) |
| Maximum 3 luni între două citiri | Factura pentru o gospodărie trebuie să indice intervalul de citire, iar acesta e de cel mult trei luni. Factura trebuie să arate și cum s-a obținut indexul: citire, autocitire sau estimare. | art. 24 alin. (7) și (8) |
| Factură pe indexul tău, la cerere | Dacă ceri motivat, furnizorul emite factura pe baza indexului autocitit la data cererii, nu pe estimare. Util când ai plecat de acasă o lună sau când estimarea e vizibil umflată. | art. 25 alin. (4) |
Mai sunt două termene de reținut, de la ANRE: decontul final se face în 42 de zile după schimbarea furnizorului, iar la un contract semnat la distanță sau în afara magazinului ai 14 zile drept de renunțare, fără să justifici nimic.
Să compari prețul afișat mare din reclamă. Prețul final depinde de zona ta de distribuție, iar tarifele de rețea sunt aceleași indiferent de furnizor. Singurul număr care diferă de la un furnizor la altul, singurul pe care îl poți influența, e energia activă.
Al doilea cel mai scump reflex: să rămâi pe serviciul universal din inerție. E regimul în care ajungi dacă nu ai contract pe piața concurențială, iar prețul e de regulă peste media ofertelor.
De ce rămâne scump curentul în iarna asta, concret
Nu e o singură cauză. Iar cea mai gravă nu e economică, e meteorologică: Dunărea a scăzut atât de mult încât a oprit centrala nucleară, iar pe 30 octombrie s-a aflat că nici în noiembrie nu repornește.
| Cauza | Ce s-a întâmplat exact | Cum ajunge în factura ta |
|---|---|---|
| Cernavodă, ambele reactoare | Unitatea 1 a fost oprită la finalul lui iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026, pentru că Dunărea a coborât sub nivelul de care au nevoie pompele de răcire. Pe 30 octombrie, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile: reactoarele nu pot fi repornite nici în noiembrie. | Circa 1.400 MW lipsă, aproximativ o cincime din curentul țării |
| Contractele anulate | Nuclearelectrica a invocat forța majoră, adică un eveniment pe care nu-l poate controla, și nu și-a mai putut livra curentul promis prin contracte. | Furnizorii care cumpărau ieftin de acolo au fost nevoiți să cumpere de pe bursă, scump |
| Repornirea pe cărbune | România a repornit grupuri pe cărbune, printre care Rovinari 4, ca să acopere golul. | Cărbunele produce mai scump decât nuclearul, iar diferența intră în preț |
| Seceta la hidro | Producția hidro, cea mai ieftină sursă din sistem, a scăzut din aceeași cauză. | Se acoperă cu surse mai scumpe, iar costul intră în ofertele noi |
| Prețul de pe bursă | În prima parte a anului, al doilea cel mai mare din Europa, după Italia. | Ofertele noi se construiesc pe aceste prețuri |
Nuclearelectrica nu a anunțat niciodată o dată de repornire, dar bugetul ei rectificat, publicat pe 15 octombrie 2026, își construia veniturile pe repornirea celor două reactoare de la 1 noiembrie 2026. Pe 30 octombrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile: Dunărea e tot prea scăzută, iar reactoarele nu pot fi repornite în noiembrie.
Cât o costă oprirea, din același buget: profitul net scade cu aproximativ un miliard de lei, iar cheltuielile cu curentul cumpărat de pe bursă cresc cu 261 de milioane. Compania a trebuit să cumpere scump ce nu a mai putut produce.
Ce înseamnă pentru decizia ta: nu amâna alegerea contractului sperând la o ieftinire „după ce repornește Cernavodă”. Nimeni nu poate spune când crește Dunărea, iar ofertele pe care le primești acum sunt deja calculate pe prețurile din vară și din toamnă.
O scumpire cauzată de o decizie politică sau de o taxă se poate anula printr-o altă decizie. O scumpire cauzată de nivelul Dunării nu se anulează cu nimic. Se așteaptă.
Asta schimbă calculul tău: nu are sens să amâni decizia despre contract sperând că „se rezolvă până la iarnă”. Reactoarele repornesc când crește Dunărea, nu când vrea cineva. Iar ofertele de acum sunt deja construite pe costurile din vară.
Nimeni nu știe cifra exactă. Președintele Asociației Energia Inteligentă vorbește despre un scenariu optimist de 3–5% și unul pesimist de 15–20%. Alte relatări din presă merg până la 30% pentru contractele reînnoite automat.
De aceea articolul ăsta nu-ți dă un procent, ci un calculator. Procentul se schimbă de la o zi la alta; consumul tău, nu.
Acolo există o protecție: prin OUG 12/2026, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, clienții casnici plătesc valoarea cea mai mică dintre prețul din contract și un preț calculat lunar. Prețul calculat adună costul gazului, adaosul furnizorului limitat la 1,5 bani pe kWh, tarifele stabilite de ANRE, acciza și TVA. În plus, producătorii sunt obligați să vândă gazul pentru case la 11 bani pe kWh.
Atenție la o cifră care circulă peste tot: ordonanța nu conține niciun plafon de 0,31 lei pe kWh. Am citit textul integral publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 9 martie 2026. Cifra 0,31 nu apare nicăieri. Protecția ta nu e un preț maxim pe kWh, ci regula prețului mai mic plus cele două limite de mai sus.
Deci o scumpire pe piețele internaționale nu se transferă imediat și integral în factura ta de gaz. Poate însă crește costurile furnizorilor și presiunea pe prețul electricității, pentru că centralele pe gaze acoperă consumul când hidro și nuclearul nu ajung.
Reține data: 31 martie 2027. Atunci expiră schema și e momentul în care merită să te uiți din nou la contractul de gaze. Detalii în calculatorul de factură la gaze.
Calendarul iernii tale cu curentul, din noiembrie până în martie
Toate articolele îți spun ce s-a întâmplat azi. Aici vezi ce ai de făcut luna asta și în fiecare lună până în martie, pentru că aproape fiecare decizie care contează la energie are un termen, iar termenul trece fără să te anunțe nimeni.
| Luna | Ce se întâmplă | Ce ai de făcut tu | Termen |
|---|---|---|---|
| Noiembrie 2026 | Începe sezonul pentru ajutorul de încălzire. Consumul crește, la unii cu o treime, la cei cu încălzire electrică aproape se dublează. Cernavodă rămâne oprită. | Depui cererea pentru ajutorul de încălzire la primărie, dacă te încadrezi. Verifici pe factură ce tarif ți se aplică: dacă s-a prelungit singur, încă poți schimba. | 20 noiembrie |
| Decembrie 2026 | Prima factură mare de iarnă, pentru consumul din noiembrie. Pe 31 decembrie se termină tichetul de 50 de lei, așa cum e în legea de acum. | Compari factura pe cost pe zi, nu pe total. Urmărești dacă apare legea nouă pentru ajutorul din 2027. | 31 decembrie |
| Ianuarie 2027 | Vârful de consum al anului și, de regulă, vârful de preț pe bursă. Ajutorul pentru consumatorii vulnerabili depinde de legea nouă. | Nu iei decizii în panică. Ofertele semnate în ianuarie sunt de obicei cele mai proaste din an. | — |
| Februarie 2027 | A doua factură mare. Aici apar cele mai multe regularizări, după luni de consum estimat. | Verifici dacă factura e citită, estimată sau de regularizare. O regularizare mare înseamnă că estimările au fost greșite luni la rând. | — |
| Martie 2027 | Se încheie sezonul de încălzire și expiră protecția la gaze din OUG 12/2026. | Te uiți din nou la contractul de gaze, pentru că regula prețului mai mic nu mai există după această dată. | 31 martie |
20 noiembrie, pentru ajutorul de încălzire. Cererea depusă până pe 20 ale lunii îți aduce ajutorul chiar din luna aceea. Depusă pe 20 noiembrie, ai ajutor din noiembrie, pentru tot sezonul. Depusă pe 25 noiembrie, ajutorul începe abia din decembrie: aceleași acte, o lună de sprijin pierdută.
31 decembrie, pentru tichetul de 50 de lei. Legea de acum acoperă tichetul doar până la sfârșitul anului. Pentru ianuarie e nevoie de o lege nouă, iar ministrul Muncii a spus pe 25 octombrie că „suntem foarte întârziați”. Dacă primești tichetul, nu-l pune în bugetul pe ianuarie până nu apare legea.
Pentru cine se încadrează și ce acte trebuie, vezi ghidul despre banii de la stat.
Cea mai proastă lună pentru a semna un contract de energie e ianuarie. Nu pentru că furnizorii ar profita, ci pentru că atunci ai factura cea mai mare în mână, ești speriat și accepți prima ofertă care pare mai bună.
Deciziile bune despre energie se iau când nu te doare nimic. Dacă citești asta în noiembrie, mai ai câteva săptămâni liniștite înainte de facturile din ianuarie.
Calculator factura curent 2026: cât plătești pe lună
Introdu consumul lunar, prețul final estimat pe kWh, abonamentul și numărul de persoane. Vezi factura estimată, costul pe zi, costul pe persoană și cât ai economisi reducând consumul sau găsind o ofertă mai bună.
Cât plătești pe lună și cât poți economisi
Completează câmpurile. Calculatorul îți arată estimarea lunară, costul pe zi, costul pe persoană și diferența posibilă dacă reduci consumul sau găsești o ofertă mai bună.
Calculatorul este orientativ. Factura reală depinde de contract, zona de distribuție, perioada facturată, consumul citit sau estimat, regularizări, taxe și condițiile furnizorului.
Aparatele care schimbă factura, nu becurile care te sperie
Stinsul luminii ajută, dar factura se schimbă mai mult când înțelegi consumatorii mari. Iată consumul orientativ al aparatelor din casă, ca să știi unde te uiți prima dată, plus ce se schimbă când intrăm în sezonul rece.
| Aparat | Consum orientativ | Cost pe lună la 1,30 lei/kWh | Ce faci practic |
|---|---|---|---|
| Calorifer sau convector electric | 2–2,5 kW, 6h/zi iarna | ~470–580 lei | Cel mai scump aparat din casă iarna. Îl folosești punctual, într-o cameră, nu ca încălzire principală |
| Boiler electric | 1,5–2 kW, 2–3h/zi | ~120–230 lei | Setezi temperatura la 55–60°C, nu la maxim |
| Aer condiționat 12.000 BTU | ~1,1 kW, 8h/zi vara | ~250–350 lei | Vara, urci termostatul la 25–26°C. Iarna, în modul încălzire, e mai eficient decât un calorifer electric |
| Cuptor electric | 2–2,5 kW, 1h/zi | ~80–100 lei | Eviți preîncălzirile inutile și gătești mai multe deodată |
| Uscător de rufe | 2–3 kW, ciclu de 2h | ~50–120 lei | Îl folosești plin, nu la încărcări mici. Iarna se folosește mai des, deci contează mai mult |
| Plită electrică | 1,5–2 kW la ochi | ~60–120 lei | Folosești capac și vase pe măsura ochiului |
| Frigider modern | ~0,15 kW, permanent | ~45–60 lei | Verifici garniturile; unul vechi poate consuma dublu |
| Standby, toate aparatele | ~0,03–0,08 kW | ~10–25 lei | Grupezi pe prelungitoare cu întrerupător |
„Dacă sting lumina, scad serios factura.” Un bec LED consumă în jur de 8 wați. Un calorifer electric consumă de peste 250 de ori mai mult. Nu trebuie să stai pe întuneric. Trebuie să te uiți la ce consumă mult și cât timp merge.
Iar în toamna asta, cea mai mare economie nu vine din consum, ci din contract. O reducere de 10% la consum înseamnă câteva zeci de lei. O ofertă mai bună cu 0,5 lei/kWh înseamnă de câteva ori mai mult.
Vara, vinovatul e aerul condiționat. Iarna, sunt trei lucruri deodată: încălzirea electrică acolo unde există, apa caldă care se face mai des și zilele scurte, care adaugă ore de lumină artificială.
Dar diferența reală vine din cum te încălzești. La cei cu încălzire pe gaz sau centrală de bloc, factura la curent crește cu cel mult o treime. La cei cu încălzire electrică, aproape se dublează. Dacă ești în a doua categorie, tariful din contract contează de două ori mai mult decât pentru vecinul tău.
Cât te costă aerul condiționat pe lună și de ce iarna încălzește mai ieftin decât un calorifer
Toată lumea spune că aerul condiționat „consumă mult”. Nimeni nu-ți spune cât, în lei, pentru aparatul tău. Pune puterea, orele și prețul din factura ta și vezi cifra reală. Iar dacă îl folosești iarna pe încălzire, citește partea de sub calculator: e cel mai ieftin mod de a te încălzi cu curent.
Cât adaugă aparatul tău la factură
Estimare pe consumul tipic al aparatelor de climatizare din locuințe. Aceleași cifre îți spun și cât te-ar costa aparatul iarna, dacă îl folosești în modul încălzire.
Temperatura, nu durata. Mulți sting aparatul ca să economisească, apoi îl pornesc din nou la 21 de grade. Consumul cel mai mare e la răcirea inițială. Mai ieftin iese să-l lași la 25–26 de grade decât să-l pornești și oprești la 21.
Inverter față de clasic. Un aparat inverter reduce turația când camera ajunge la temperatură, în loc să pornească și să se oprească brusc. Diferența ajunge la 30–40% din consum.
Aerul care fuge. Ușa deschisă spre balcon, jaluzelele trase în soare sau o cameră neizolată pot dubla timpul de funcționare. Aparatul nu răcește mai tare, ci merge mai mult.
Un aparat în modul încălzire nu produce căldură din curent, ci o mută din exterior în casă. De aceea, pentru fiecare kWh consumat, dă de câteva ori mai multă căldură decât un calorifer electric, care transformă curentul în căldură unu la unu.
Nu înlocuiește o centrală, iar la temperaturi foarte joase randamentul scade. Dar dacă alegi între un convector electric și aparatul pe care îl ai deja pe perete, aparatul câștigă detașat. Mulți oameni au soluția în casă și n-o folosesc, pentru că îl consideră „de vară”.
Din ce este formată, de fapt, factura la curent
Consumul tău în kWh este doar prima piesă. Peste el se adaugă prețul energiei, tarifele de rețea, taxe, contribuții și TVA. Ca să înțelegi dacă plătești mult din cauza consumului sau a contractului, separă cele două mari categorii.
| Categorie | Ce cuprinde | Se compară între furnizori? |
|---|---|---|
| Energia activă | Curentul propriu-zis. Singura componentă liberalizată, stabilită de furnizor. | Da, singurul număr pe care îl compari |
| Componente reglementate | Distribuție (operator zonal), transport, servicii de sistem, cogenerare, certificate verzi, acciză. | Nu, sunt fixate de ANRE, identice în aceeași zonă |
| TVA | 21% în 2026, aplicat peste toate componentele. | Nu, la fel pentru toți |
ANRE a aprobat prin Ordinul nr. 61/2026 ceea ce a numit chiar ea „semaforul furnizorilor”. În comparatoarele oficiale, lângă prețul fiecărui furnizor va apărea o culoare, de la roșu la verde, calculată trimestrial după un Indice de Gestionare a Plângerilor.
Indicele se calculează pe trei lucruri: câte plângeri a primit ANRE despre furnizorul acela, câte s-au dovedit întemeiate și câte dintre cele întemeiate au rămas nerezolvate în termenul legal.
De ce te interesează: până acum comparai doar prețul, iar un preț mic la un furnizor care nu răspunde la sesizări te costă ulterior timp și nervi. Când culorile apar în comparator, uită-te la ele înainte să semnezi, mai ales dacă prinzi o ofertă cu câțiva bani mai mică.
Doi consumatori cu același număr de kWh pot plăti sume diferite. Factura are și componente fixe: abonament, certificate verzi, cogenerare, acciză, TVA. La un consum mic, sub 100 kWh pe lună, partea fixă poate ajunge la 30–40% din total.
De aceea, „am consumat puțin, de ce plătesc mult?” are un răspuns concret: nu plătești doar energia, ci și accesul la rețea. Iar aceea nu scade proporțional cu consumul.
De ce vecinul din alt județ plătește altfel, cu același furnizor
Circulă mult, prin articole și prin grupuri, ideea că există un plafon de 0,31 lei pe kWh. Nu există. Cifra e reală, dar e cu totul altceva: 0,3174 lei pe kWh e tariful de distribuție la joasă tensiune al Rețele Electrice România pentru 2026. E o componentă de rețea din factura ta, nu un preț maxim al energiei.
Iar tariful ăsta e și motivul pentru care vecinul tău din alt județ plătește altfel, chiar dacă are același furnizor și același consum:
| Operatorul din zona ta | Cât plătești pentru rețea, pe kWh, fără TVA |
|---|---|
| Delgaz Grid | 0,3879 lei |
| Distribuție Energie Electrică România | 0,3553 lei |
| Distribuție Oltenia | 0,3333 lei |
| Rețele Electrice România | 0,3174 lei |
Între cel mai scump și cel mai ieftin operator sunt 7 bani pe kWh fără TVA, adică aproximativ 8,5 bani cu TVA. La 150 kWh pe lună, în jur de 13 lei lunar. Pe asta nu o poți schimba în niciun fel, pentru că nu depinde de furnizorul ales, ci de județul în care stai. Transportul, de 3,6 bani pe kWh, și serviciul de sistem, de 1,5 bani pe kWh, sunt identice în toată țara.
Cât plătești, de fapt, pe kWh
Prețul „energie activă” de pe factură nu este costul tău real. Împarte totalul facturii la consumul facturat și vezi cifra adevărată, după toate componentele. E și punctul de plecare pentru orice comparație cu oferta nouă.
ANRE publică lunar cât plătesc, în medie, gospodăriile din România. Cifrele de mai jos sunt din raportul pe iulie 2026 și aproape nimeni nu le pune pe masă, deși sunt cele mai utile din toată discuția despre facturi.
| Cât consumi pe an | Media pe toată piața | Ai contract semnat | Nu ai semnat nimic |
|---|---|---|---|
| Sub 1.000 kWh | 1,13 | 1,10 | 1,27 |
| 1.000–2.499 kWh | 1,13 | 1,10 | 1,27 |
| 2.500–4.999 kWh | 1,11 | 1,07 | 1,27 |
| 5.000–14.999 kWh | 1,05 | 1,01 | 1,27 |
| Peste 15.000 kWh | 0,97 | 0,94 | 1,29 |
| Media pe toate gospodăriile | 1,11 | 1,08 | 1,27 |
Rândul tău e cel îngroșat, dacă stai într-un apartament și consumi în jur de 250 kWh pe lună. Asta înseamnă 3.000 kWh pe an, deci tranșa 2.500–4.999.
Citește cifrele corect, pentru că aici greșesc toți. ANRE scrie în raport ce include prețul ăsta: curentul din contract, adaosul furnizorului și tarifele de rețea. Și ce nu include: taxele mici de pe factură (certificatele verzi, cogenerarea și contribuția pentru contractele pe diferență), acciza și TVA. Deci nu e suma de pe factura ta. E baza peste care se adaugă taxele și TVA de 21%.
Important e altceva. Coloana a treia și coloana a patra se citesc una lângă alta: pe serviciu universal, adică dacă nu ai semnat niciodată un contract, plătești cu 17,8% mai mult pentru exact același curent. La un consum de 3.000 kWh pe an, diferența e de 19,4 bani pe kWh, adică în jur de 49 de lei pe lună fără TVA și aproape 59 cu TVA. Pe un an, circa 700 de lei.
Dacă nu știi în ce regim ești, uită-te pe factură: scrie acolo, de regulă în antet sau în dreptul contractului. Serviciu universal înseamnă că furnizorul te-a luat automat, fără să alegi tu nimic.
Cât te costă, în medie, fiecare kWh
Ia ultima factură și pune cele două cifre de mai jos.
Furnizori de energie în 2026: ce compari cu adevărat
Reține: compari energia activă, nu prețul final, pentru că acela depinde de zona ta. Cifrele de mai jos sunt cele din comparatorul ANRE și se schimbă des. Folosește-le ca reper, apoi verifică oferta exactă pentru zona ta pe POSF.
Cifrele de mai jos sunt prețuri finale pe kWh din comparatorul oficial, pentru București, în extragerea din 7 octombrie 2026. Le punem ca să vezi un lucru: între cea mai mică și cea mai mare ofertă din aceeași piață sunt 0,52 lei pe kWh, adică 44%. Pe 250 kWh pe lună, diferența e de circa 130 de lei pe lună.
| Furnizor | Preț final | Până când ține oferta |
|---|---|---|
| Hidroelectrica | 1,19 lei/kWh | 31 octombrie 2027 |
| MVM Energia | 1,39 lei/kWh | 31 decembrie 2028 |
| Dacia Energy Solution | 1,52 lei/kWh | 31 decembrie 2026 |
| Electrica Furnizare | 1,53 lei/kWh | sfârșitul lui 2026 |
| Nova Power & Gas | 1,57 lei/kWh | octombrie 2027 |
| Premier Energy Furnizare | 1,58 lei/kWh | un an |
| Engie România | 1,58 lei/kWh | 31 martie 2027 |
| Complexul Energetic Oltenia | 1,59 lei/kWh | sfârșitul lui 2026 |
| PPC | 1,60 lei/kWh | nespecificat |
| E.ON | 1,71 lei/kWh | nespecificat |
Două lucruri de citit în tabel, în afară de preț. Coloana a treia e la fel de importantă ca a doua: o ofertă care ține până la 31 decembrie 2026 înseamnă că în două luni ești din nou în fața aceleiași decizii, iar la 1,52 lei nu merită să o repeți. Iar o ofertă pe doi ani, la un preț bun, îți scoate decizia din cap până în 2028.
Al doilea: lista e pentru București. Verifică oferta pentru zona ta, pentru că disponibilitatea și prețul final diferă pe zone de distribuție. Comparatorul e pe POSF, platforma oficială ANRE, care e gratuită.
| Furnizor | Poziționare preț | Profil potrivit | De verificat |
|---|---|---|---|
| Hidroelectrica | Constant printre cele mai mici | Majoritatea gospodăriilor | Energia activă a urcat de la 0,45 la 0,515 lei/kWh din octombrie 2026, iar prețul final e 1,19 lei/kWh în zonele Rețele Electrice și 1,27 lei/kWh în zona Delgaz Grid |
| PPC (fostul Enel) | Ofertă cu preț fix pe termen lung | Cei care vor predictibilitate | Te protejează de creșteri, dar nu profiți de scăderi |
| E.ON | Competitiv | Energie și gaze de la același furnizor | Avantajul e serviciul integrat, nu cel mai mic preț |
| Electrica Furnizare | Furnizor istoric | Transilvania și alte zone | Compară-l cu alternativele din zonă, nu rămâne din inerție |
| Oferte promoționale | Cele mai mici pe termen scurt | Cine urmărește activ piața | Promoția ține 4–6 luni; întreabă care e prețul de după |
În comparatorul ANRE pentru București, diferența dintre cea mai mică și cea mai mare ofertă e de 0,52 lei pe kWh, adică peste 1.500 de lei pe an la 250 kWh pe lună. Față de ofertele de reînnoire de 1,7–1,8 lei, oferta de 1,19 lei te scutește de până la 1.830 de lei pe an.
Iar dacă te încălzești electric, consumul de iarnă e aproape dublu, deci și diferența dintre oferte se dublează în lunile în care contează cel mai mult.
Cum citești factura curent fără să te pierzi în rânduri
Prima greșeală este să te uiți doar la totalul de plată. Totalul e important, dar nu îți spune singur de ce ai ajuns acolo.
| Ce cauți pe factură | Ce înseamnă pe limba ta | De ce contează |
|---|---|---|
| Perioada facturată | Intervalul pentru care plătești | O factură pe 45 de zile pare mai mare decât una pe 30 |
| Consum kWh | Câtă energie ai consumat | Baza calculului, dar nu singura componentă |
| Index citit sau estimat | Cum a fost stabilit consumul | O estimare greșită duce la regularizări mari, de obicei în februarie |
| Preț energie activă | Partea de energie propriu-zisă | Singurul preț pe care îl compari între oferte |
| Codul POD | Codul unic al locului tău de consum | Fără el nu vezi ofertele reale pentru adresa ta pe POSF |
| Tarife reglementate | Transport, distribuție, sistem, cogenerare | Intră în total chiar dacă nu țin de furnizor |
| Taxe și TVA 21% | Elemente fiscale | Ridică suma finală chiar dacă energia pare ieftină |
O factură de 45 de zile poate părea scumpire, deși consumul zilnic nu s-a schimbat. Dacă luna trecută ai avut 30 de zile facturate și acum ai 42 sau 45, totalul crește chiar dacă obiceiurile au rămas la fel.
Compară corect: împarte totalul la numărul de zile facturate și uită-te la costul pe zi. Abia atunci vezi dacă a crescut consumul, prețul sau doar perioada. E verificarea care contează cel mai mult iarna, când facturile sar oricum.
Ce ajutoare există și până când le ceri
Dacă factura îți apasă bugetul și ai venituri mici, poți cere trei ajutoare diferite, cu reguli și termene separate. Unul dintre ele, tichetul de 50 de lei, e sigur doar până pe 31 decembrie.
| Ce ceri | Cât primești | Unde depui | Până când |
|---|---|---|---|
| Tichetul de energie | 50 lei pe lună | Aplicația EPIDS, primăria sau poșta. Cine e deja înregistrat nu depune cerere nouă. | 31 decembrie 2026, după legea de acum |
| Ajutorul de încălzire | Până la 500 de lei pe lună dacă te încălzești cu curent, în funcție de venit. Pragul: 1.386 lei net pe membru de familie sau 2.053 lei pentru o persoană singură. | Primăria de domiciliu | 20 noiembrie, ca să-l ai din noiembrie |
| Suplimentul pentru energie | 30 de lei pe lună pentru curent, 70 de lei dacă curentul e singura sursă de energie din casă | Primăria de domiciliu, cu aceleași praguri de venit | Se acordă tot anul |
Legea de acum acoperă tichetul de energie doar până la sfârșitul lui decembrie. Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus pe 25 octombrie că pentru ianuarie e nevoie de o lege nouă, că „suntem foarte întârziați” și că proiectul ar putea fi gata în una, cel mult una și jumătate de luni.
Programul de guvernare propune ca ajutorul să continue, să fie scăzut direct din factură, să se acorde automat unde se poate și să aibă un prag de până la 3.500 de lei net pe persoană. Suma și condițiile finale nu sunt stabilite. Până apare legea, nu pune tichetul în bugetul pe ianuarie.
Te-ai încadra la criteriile de client vulnerabil?
Completează tipul gospodăriei și venitul net lunar pe membru. Rezultatul este orientativ și se referă la tichetul de energie.
Pragurile pentru tichetul de energie, din OUG 35/2025: 1.940 lei venit net lunar pentru o persoană singură și 1.784 lei pe membru pentru o familie. Veniturile se verifică automat la ANAF și la Casa de Pensii. În medie, 714.082 de gospodării au fost eligibile, din peste un milion de cereri depuse în EPIDS.
Pentru tabloul complet al ajutoarelor, vezi ce bani de la stat poți primi în 2026, inclusiv vouchere de energie.
Verificarea de 30 de minute
Adună ultimele 6 facturi
Nu te baza pe o singură lună. Vara și iarna nu se compară cu o lună obișnuită.
Notează consumul în kWh
Calculează media lunară, nu doar suma totală de plată.
Împarte totalul la kWh
Așa vezi costul mediu real pe kWh, după toate componentele.
Verifică tipul de facturare
Citit, estimat sau regularizare. Diferența explică multe surprize.
Compară pe POSF
Caută oferte pentru zona ta în comparatorul oficial, nu în reclame. Te autentifici cu e-mail sau cu ROeID.
Calculează economia pe 12 luni
Dacă diferența contează, abia atunci are sens schimbarea. Ține cont că iarna consumi mai mult, deci economia e mai mare decât pare pe o lună de vară.
- Compari indexul din factură cu indexul contorului.
- Verifici dacă factura e estimată, citită sau de regularizare.
- Te uiți la perioada facturată, pentru că poate acoperă mai mult de o lună.
- Verifici prețul din contract, pentru că poate oferta a expirat, iar prelungirea s-a aplicat tacit.
- Contactezi furnizorul în scris și ceri explicație pe componente.
- Dacă răspunsul nu te lămurește, mergi mai departe către ANRE.
Păstrează facturile și o poză lunară cu contorul. Poate fi mai valoroasă decât crezi când trebuie să explici o diferență.
Dicționarul facturii la curent
Cuvintele din contract, din notificarea furnizorului și de pe POSF, explicate scurt.
Ce întreabă oamenii despre factura la curent
Cu cât s-a scumpit curentul în România față de restul UE?
Cu 51,6% în prima jumătate a lui 2026 față de prima jumătate a lui 2025, după datele Eurostat publicate pe 30 octombrie. E cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, urmată de Irlanda, cu 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%. Media europeană a scăzut cu 2,2%, la 0,28 euro pe kWh. Raportat la puterea de cumpărare, curentul pentru case e cel mai scump din UE.
De ce s-a scumpit curentul cu 51,6% într-un an?
Pentru că în prima jumătate a lui 2025 prețul era plafonat de stat la 0,68, 0,80 sau 1,30 lei pe kWh, după consum. Plafonarea s-a terminat pe 30 iunie 2025, iar din august 2025 TVA a crescut de la 19% la 21%. Eurostat compară prețul liber din 2026 cu prețul plafonat din 2025, de unde saltul mare. Oprirea centralei de la Cernavodă din vara lui 2026 apasă pe ofertele de acum, nu pe cifrele din prima jumătate a anului.
Ce se întâmplă cu tichetul de energie de 50 de lei din ianuarie 2027?
Nu e sigur. Legea de acum acoperă tichetul doar până pe 31 decembrie 2026. Ministrul Muncii a spus pe 25 octombrie că e nevoie de o lege nouă și că proiectul ar putea fi gata în una, cel mult una și jumătate de luni. Programul de guvernare propune un ajutor scăzut direct din factură, cu un prag de până la 3.500 de lei net pe persoană, dar suma și condițiile nu sunt stabilite.
Când repornește centrala de la Cernavodă?
Nu există o dată. Ambele reactoare sunt oprite din vară, pentru că Dunărea e prea scăzută ca să le răcească. Pe 30 octombrie 2026, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, iar reactoarele nu pot fi repornite nici în noiembrie. Repornirea depinde de nivelul Dunării.
Mi se reînnoiește automat contractul dacă nu fac nimic?
Da, de regulă. Contractele semnate după liberalizarea din iulie 2025 au fost, în majoritate, pe un an, iar multe au expirat în toamna asta. Furnizorul îți trimite o notificare cu tariful nou și o dată limită. Dacă nu răspunzi până atunci, contractul se prelungește singur, cu prețul nou. Chiar și după prelungire, poți schimba furnizorul gratuit, oricând.
Cât durează, de fapt, schimbarea furnizorului de energie?
Există două cifre în circulație și amândouă sunt corecte, dar măsoară lucruri diferite. ANRE spune că schimbarea furnizorului prin POSF se face în 24 de ore: aceasta e partea tehnică, scurtată de la 21 de zile după regulile europene din 2026. Peste el se adaugă însă dreptul de retragere de 14 zile de la semnarea noului contract și termenele de notificare, astfel încât din momentul în care te decizi până la prima factură de la noul furnizor pot trece câteva săptămâni. Curentul nu se întrerupe în niciun moment, iar procedura e gratuită.
De ce rămâne scump curentul în iarna asta?
Pentru că ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite din vară, din cauza Dunării prea scăzute, și nu repornesc nici în noiembrie. Ele dădeau circa 1.400 MW, aproximativ o cincime din curentul țării. Nuclearelectrica a invocat forța majoră și nu și-a mai putut livra curentul promis prin contracte, iar golul se acoperă cu importuri și centrale pe cărbune, mai scumpe. Seceta a redus și producția hidro, cea mai ieftină. În prima parte a anului, prețul de pe bursa de energie din România a fost al doilea cel mai mare din Europa, după Italia.
Cât cer furnizorii pentru contractele reînnoite în toamna lui 2026?
Depinde de furnizor și de zonă. Unele oferte de reînnoire au venit la aproximativ 1,53 lei pe kWh, cu circa 18 bani peste tarifele de până atunci, iar unii furnizori mari cer 1,7–1,8 lei pe kWh. În comparatorul ANRE pentru București, pe 7 octombrie 2026, ofertele mergeau de la 1,19 la 1,71 lei pe kWh, prețul final.
Cât înseamnă concret scumpirea în factura mea?
Pentru un consum de 200 kWh pe lună, o creștere de 18 bani pe kWh înseamnă aproximativ 36 de lei în plus lunar, fără să consumi mai mult. Pentru un consum de 250 kWh pe lună, trecerea de la 1,30 la 1,70 lei pe kWh înseamnă peste 90 de lei în plus pe lună, adică peste 1.000 de lei pe an. Iarna, când consumul crește, aceeași diferență de tarif costă mai mult.
Ce am de făcut în fiecare lună până în martie?
În noiembrie depui cererea pentru ajutorul de încălzire la primărie până pe 20, dacă te încadrezi, și verifici pe ce tarif ai intrat după reînnoire. În decembrie compari prima factură mare pe cost pe zi, nu pe total, și urmărești legea pentru tichetul de energie, care e sigur doar până pe 31 decembrie. În ianuarie e vârful de consum și de preț, iar deciziile luate în panică sunt cele mai scumpe. În februarie verifici dacă a apărut o regularizare. Pe 31 martie 2027 se încheie sezonul de încălzire și protecția la gaze din OUG 12/2026. Detaliile sunt în calendarul iernii.
Este gratuită schimbarea furnizorului?
Da. Se face prin platforma oficială POSF a ANRE, fără comision și fără taxe. Ai drept de retragere 14 zile de la semnarea noului contract, iar partea tehnică se face în 24 de ore, după ANRE. Nu rămâi fără curent în acest timp și nu se schimbă nimic la instalație sau la contor.
Cum mă autentific pe POSF?
Pe posf.ro, cu adresă de e-mail sau, mai nou, prin ROeID, identitatea digitală guvernamentală. După autentificare îți revendici locul de consum folosind codul POD de pe factură, apoi vezi ofertele reale pentru adresa ta și poți iniția schimbarea, gratuit.
Voi putea fi plătit ca să consum mai puțin?
E un mecanism nou. Pe 19 august 2026, ANRE a aprobat Regulamentul privind serviciul de flexibilitate a consumului, prin care consumatorii vor putea fi remunerați pentru reducerea voluntară a consumului în anumite intervale. Nu se aplică automat și nu înlocuiește comparația de oferte, dar merită urmărit: în perioadele de vârf, când sistemul e sub presiune, flexibilitatea consumului devine o resursă plătită.
Cât costă 1 kWh în 2026?
Pentru case, prețul final cu toate taxele era între 1,19 și 1,71 lei pe kWh în comparatorul ANRE pentru București, pe 7 octombrie 2026. Media celor cu contract semnat iese în jur de 1,42 lei, iar a celor fără contract, pe serviciul universal, în jur de 1,65 lei. Pentru costul tău real, împarte totalul facturii la numărul de kWh consumați.
Cât costă aerul condiționat pe lună?
Un aparat de 9.000 BTU, care consumă în jur de 0,8 kW, folosit 8 ore pe zi, înseamnă aproximativ 6,4 kWh pe zi. La un preț de 1,30 lei/kWh, costă în jur de 8 lei pe zi și aproximativ 250 lei pe lună. Un aparat inverter consumă cu 30–40% mai puțin decât unul clasic, iar fiecare grad în plus la termostat reduce consumul cu aproximativ 6–8%.
La câte grade setez aerul condiționat ca să plătesc mai puțin?
Diferența dintre 22 și 26 de grade poate însemna aproape jumătate din consum. Fiecare grad în plus la termostat reduce consumul cu aproximativ 6–8%. Recomandarea practică este să nu setezi o diferență mai mare de 6–7 grade față de temperatura de afară, atât pentru factură, cât și pentru sănătate.
Cât TVA se aplică la factura de energie în 2026?
TVA-ul la energie este 21% în 2026, în creștere față de 19% anterior și reprezintă aproximativ 17% din valoarea totală a facturii.
De ce a crescut factura dacă am consumat la fel?
Din toamna lui 2026, cauza cea mai frecventă e contractul: a expirat și s-a reînnoit tacit cu un tarif mai mare. Mai pot interveni o regularizare, o perioadă facturată mai lungă sau o estimare anterioară greșită. Vara, explicația obișnuită era aerul condiționat. Plafonarea la energie electrică a expirat pe 1 iulie 2025, deci la curent prețul nu mai e limitat administrativ. La gaze, schema din OUG 12/2026 ține până pe 31 martie 2027, deci acolo mai există protecție până atunci.
Ce înseamnă energia activă?
Este energia electrică propriu-zis consumată, singura componentă liberalizată și singurul preț pe care îl compari între furnizori. Restul componentelor sunt fixate de ANRE, identice pentru toți furnizorii din aceeași zonă.
Care e cel mai ieftin furnizor de energie în 2026?
Depinde de zonă și de consum. Ca reper pentru 2026, Hidroelectrica are constant unul dintre cele mai mici prețuri, cu oferta Viitor Hidro la aproximativ 0,45 lei/kWh energie activă. Diferența anuală între cea mai ieftină și cea mai scumpă ofertă poate depăși 700 lei pentru un consum mediu. Compară energia activă în comparatorul oficial POSF, pentru zona ta.
De ce plătesc mult deși consum puțin?
Pentru că factura are și componente fixe: abonament, certificate verzi, cogenerare, acciză și TVA. La un consum mic, sub 100 kWh pe lună, partea fixă poate ajunge la 30–40% din total. De aceea doi consumatori cu același număr de kWh pot plăti sume diferite.
Când depun cererea pentru ajutorul de încălzire?
Până pe 20 noiembrie, la primăria de domiciliu, ca să primești ajutorul chiar din noiembrie. Regula e simplă: cererea depusă până pe 20 ale unei luni îți aduce ajutorul din luna aceea, iar una depusă după 20 îl aduce din luna următoare. Pragurile de venit sunt 1.386 lei net pe membru de familie și 2.053 lei pentru o persoană singură. E separat de tichetul de energie, care are alte criterii.
Cine primește tichetul de energie de 50 de lei?
Persoanele singure cu un venit net de până la 1.940 de lei pe lună și familiile cu până la 1.784 de lei pe membru, plus beneficiarii venitului minim de incluziune. Cine e deja înregistrat nu depune cerere nouă. Tichetul e sigur până pe 31 decembrie 2026; pentru 2027 e nevoie de o lege nouă. Verifici situația în aplicația EPIDS sau la primărie.
Ce se întâmplă cu factura la gaze în această iarnă?
Prin OUG 12/2026, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 clienții casnici plătesc valoarea cea mai mică dintre prețul din contract și un preț calculat lunar din costul gazului, adaosul furnizorului limitat la 1,5 bani pe kWh, tarifele stabilite de ANRE, acciza și TVA. Producătorii sunt obligați să vândă gazul pentru case la 11 bani pe kWh. Ordonanța nu conține niciun plafon de 0,31 lei pe kWh, cifra aceea nu apare în textul publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 9 martie 2026. O creștere a prețurilor internaționale nu se transferă integral și imediat în facturile populației, dar poate crește costurile furnizorilor și presiunea asupra prețului la electricitate, pentru că centralele pe gaze acoperă consumul când producția hidro sau nucleară nu ajunge.
Ce fac dacă factura pare greșită?
Verifică indexul, perioada facturată, tipul facturii și prețurile aplicate, apoi contactează furnizorul în scris pentru explicații pe componente. Dacă nu te lămurești, te poți adresa ANRE.
Surse consultate
- ANRE, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, pentru tarifele reglementate (distribuție, transport, sistem), cadrul pieței și procedura de schimbare a furnizorului.
- POSF, adică Platforma Online de Schimbare a Furnizorului, administrată de ANRE, pentru comparația ofertelor și schimbarea furnizorului, gratuit. Platforma acceptă autentificare și prin ROeID.
- Comunicate Nuclearelectrica, iulie–august 2026, privind oprirea Unității 1 (28 iulie) și a Unității 2 (13 august) de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării și privind activarea forței majore.
- Comunicat ANRE din 19 august 2026 privind aprobarea Regulamentului serviciului de flexibilitate a consumului, mecanismul prin care consumatorii vor putea fi plătiți pentru reducerea voluntară a consumului.
- Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali și Ordinul nr. 13/2023 privind contractul-cadru și modelul de factură pentru clienții casnici.
- Ordinul ANRE nr. 5/2023, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, publicat în Monitorul Oficial nr. 100 din 6 februarie 2023, pentru preavizul de 30 de zile din art. 13 alin. (4), dreptul de denunțare gratuită, limita de trei ani la regularizare din art. 22 alin. (2) și intervalul maxim de citire de trei luni din art. 24 alin. (7).
- Tarifele reglementate pentru energie electrică, valabile de la 1 ianuarie 2026, pentru tarifele de distribuție la joasă tensiune pe cei patru operatori, pentru transport și pentru serviciul de sistem.
- ANRE, comunicat din 8 octombrie 2026 despre semaforul furnizorilor, pentru Ordinul nr. 61/2026 și pentru Indicele de Gestionare a Plângerilor.
- Nuclearelectrica: ambele unități de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, 11 octombrie 2026. Vezi și bugetul rectificat al companiei, publicat pe 15 octombrie 2026, pentru repornirea estimată la 1 noiembrie.
- Extragere din comparatorul ANRE, oferte valabile pe 7 octombrie 2026 pentru București, pentru prețurile finale pe furnizor, de la 1,19 la 1,71 lei pe kWh.
- ANPIS: tichetele de energie au fost prelungite până la 31 decembrie 2026, pentru valoarea de 50 de lei pe lună, pentru faptul că beneficiarii existenți nu depun cerere nouă și pentru cei 714.082 de beneficiari eligibili.
- ANRE, Raport de monitorizare a pieței de energie electrică, luna iulie 2026, capitolul 4, pentru prețurile medii de furnizare la clienții casnici pe tranșe de consum și pe regimuri de furnizare, plus precizarea că acest preț nu include taxele și TVA.
- Prețul spot pentru ziua de 20 octombrie 2026, pentru echivalentul în euro, 307 euro pe MWh și pentru cauzele din sistem: ambele reactoare nucleare oprite, producție hidro foarte slabă și scăderea producției eoliene.
- OUG 12/2026, textul integral, publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 9 martie 2026, pentru regula prețului mai mic, pentru componenta de furnizare limitată la 15 lei/MWh și pentru obligația producătorilor de a vinde la 110 lei/MWh.
- Declarații publice ale Asociației Energia Inteligentă și ale Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie privind scenariile de preț pentru sezonul rece 2026–2027.
- Relatări de presă din august 2026 privind ofertele transmise de furnizori pentru perioada următoare, repornirea unor grupuri pe cărbune, printre care Rovinari 4, plus importurile de energie.
- Oferte publice ale furnizorilor de energie din România, verificate pe 30 octombrie 2026.
- Date tehnice de consum ale aparatelor de climatizare rezidențiale, din fișele de produs ale producătorilor.
- Eurostat, prețurile energiei pentru gospodării în prima jumătate a lui 2026, publicate pe 30 octombrie 2026: +51,6% în România, cea mai mare creștere din UE, 46,9 unități de putere de cumpărare pe 100 kWh, media UE 0,28 euro pe kWh, Irlanda 0,39, Ungaria 0,11; la gaze, +9,3% în România, 0,06 euro pe kWh, media UE 0,11.
- Comitetul Național pentru Situații de Urgență, decizia din 30 octombrie 2026 de prelungire cu 30 de zile a stării de alertă la Cernavodă: unitățile 1 și 2 nu pot fi repornite în noiembrie 2026.
- Ministrul Muncii, Florin Manole, declarație din 25 octombrie 2026 despre ajutorul pentru consumatorii vulnerabili după 31 decembrie 2026, plus programul de guvernare, cu pragul propus de 3.500 de lei net pe persoană.
- Legea nr. 226/2021 privind consumatorul vulnerabil de energie și normele din HG nr. 1.073/2021: pragurile de 1.386 și 2.053 de lei, valoarea de referință de 500 de lei pentru încălzirea cu curent, suplimentul de 30 sau 70 de lei și regula cererii depuse până pe 20 ale lunii.
- OUG nr. 27/2022, schema de plafonare a prețului la curent pentru case, încheiată pe 30 iunie 2025: 0,68, 0,80 sau 1,30 lei pe kWh, după consum.
Ghiduri conexe despre cheltuieli
Important: acest ghid are rol educațional și informativ și nu reprezintă consultanță financiară personalizată. Prețurile la energie fluctuează, iar ofertele furnizorilor se schimbă de la o săptămână la alta în această perioadă. Cifrele sunt verificate pe 30 octombrie 2026. Oferta exactă pentru adresa ta o vezi pe POSF.
Curentul e la fel. Factura, nu.
Nu trebuie să stai pe întuneric ca să plătești mai puțin. Trebuie să știi când îți expiră contractul, cât cere furnizorul pentru perioada următoare și ce alternative există în zona ta.
Douăzeci de minute pe POSF acum valorează mai mult decât o iarnă întreagă de economisit la becuri.
Ai citit. Acum vezi unde stai tu.
Articolele sunt utile, dar cifrele care contează sunt ale tale. Mai jos ai trei lucruri care durează câteva minute și pe care le poți face chiar acum.
Newsletterul îți aduce articolele și calculatoarele noi, din când în când, fără spam. Sursa preferată ne pune primii în Google când cauți despre bani: două clicuri, o singură dată.
Pune calculatorul ăsta pe site-ul tău
Copiază codul de mai jos și lipește-l oriunde pe pagina ta. Calculatorul se deschide într-un buton care duce cititorii direct aici. E gratuit, nu trebuie să ceri voie și nu se schimbă nimic dacă actualizăm instrumentul.
