Studiul de educație financiară al comunității Face Toți Banii arată că problema nu e că oamenii nu știu ce să facă cu banii. E că nu le rămân. 54% nu au niciun fond de urgență, 49% nu pun nimic deoparte într-o lună obișnuită, iar 52% termină luna la zero sau pe minus.
Dintre cei care nu pun nimic deoparte, 97% spun că nu le rămân bani după cheltuieli sau că apare mereu ceva neprevăzut. Doar 2% dintre toți respondenții nu știau că le trebuie o rezervă. Studiul e 100% independent: nu l-a plătit nicio bancă și nicio firmă de credite.
În studiul de educație financiară Face Toți Banii din 2026, 54% dintre respondenți nu au fond de urgență, 49% nu economisesc nimic, 52% termină luna la zero sau pe minus, iar 40% își notează stresul financiar cu 5 din 5. Dintre cei care nu economisesc, 97% spun că nu au din ce.
Procentele vin din chestionarul detaliat, cu 20 de întrebări, completat online între 8 mai și 20 septembrie 2026. Sondajele scurte din grupul de Facebook al comunității le raportăm separat. Studiul nu e reprezentativ pentru toată România: arată tendințe, nu procente pentru toată țara.
Studiu educație financiară 2026: rezultatele pe scurt
Cifrele vin din „Radiografia financiară a românului obișnuit”, prima ediție a studiului comunității Face Toți Banii. L-am făcut și l-am plătit noi, fără bani de la bănci, firme de credite sau de investiții. Aceeași persoană a răspuns la toate cele 20 de întrebări, așa că putem vedea cum se leagă venitul de rezervă și rezerva de stres. Cum am făcut studiul și ce nu poate el să spună găsești la metodă și limite.
Un studiu pe care nu l-a plătit nicio bancă
Studiul e 100% independent. L-a inițiat, l-a făcut și l-a plătit Face Toți Banii. Nicio bancă, firmă de credite sau de investiții nu l-a finanțat și nu a avut un cuvânt de spus asupra întrebărilor sau a rezultatelor.
Cele mai multe studii despre banii românilor pe care le citești în presă sunt comandate de bănci sau de alte firme financiare. Sunt făcute de institute de sondare serioase și au un avantaj real: vorbesc despre toată populația pe care au întrebat-o. Dar tema și concluziile le alege cine plătește, iar cine plătește vinde și produse pe aceeași temă.
Noi nu vindem credite, carduri sau investiții. Am pus întrebările pe care ni le pune comunitatea în fiecare zi și publicăm și ce ne încurcă: grupurile mici, limitele, întrebările care nu au ieșit cum ne așteptam.
| Ce compari | Studiul Face Toți Banii | Studii comandate de firme financiare | Măsurători europene (Eurostat, Eurobarometru) |
|---|---|---|---|
| Cine plătește | Face Toți Banii. Fără bani de la bănci, firme de credite sau de investiții | O bancă sau o firmă financiară | Instituțiile europene, din bani publici |
| Pe cine întreabă | Oameni din comunitatea Face Toți Banii care au ales singuri să răspundă | Un eșantion făcut de un institut de sondare, de obicei pentru toată țara sau pentru orașe | Eșantioane construite pentru toată țara |
| Cine alege tema | Comunitatea, prin întrebările pe care le pune zilnic | Cel care plătește | Instituția care face măsurătoarea |
| Ce primești ca cititor | Toate tabelele, limitele lângă cifre, metoda și citarea gata făcută | De obicei, cifrele principale, într-un comunicat de presă | Tabele complete, în baze de date publice |
| Ce face bine | Aceeași persoană a răspuns la 20 de întrebări, deci vedem cum se leagă venitul, rezerva, datoriile și stresul | Procente valabile pentru toată populația studiată | Se poate compara între țări și de la un an la altul |
| Unde e mai slab | Nu e reprezentativ pentru toată România | Concluziile le prezintă cine a plătit | Cifrele apar cu întârziere, iar întrebările sunt aceleași pentru toate țările |
Descriere generală a fiecărui tip de studiu, nu a unui studiu anume.
- Scriem limitele lângă cifre, nu într-o notă de subsol.
- Calculăm fiecare procent din numărul de răspunsuri și spunem pe ce se sprijină, la metodă.
- Legăm răspunsurile aceleiași persoane: venit, rezervă, datorii, stres.
- Nu tragem concluzii pe care cifrele nu le duc.
- Pe 17 noiembrie discutăm rezultatele pe scenă, la Face Toți Banii LIVE. Biletele sunt pe iaBilet.
- În curând le aducem și în podcastul Face Toți Banii.
- Fiecare cifră are deja pe site un ghid care pornește de la ea.
- Ediția a doua, ca să vedem ce se schimbă de la un an la altul.
Câți români au fond de urgență
În studiul nostru, 54% nu au fond de urgență, 19% au o rezervă care acoperă mai puțin de trei luni, 12% una de trei până la șase luni și 14% una de peste șase luni. 2% nu știau că le trebuie.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Nu am fond de urgență | 53,8% |
| Da, dar acoperă mai puțin de 3 luni | 19,2% |
| Da, acoperă peste 6 luni de cheltuieli | 13,8% |
| Da, acoperă 3–6 luni de cheltuieli | 11,7% |
| Nu știam că trebuie să am | 1,7% |
Doar 2% au ales „nu știam că trebuie să am”. Mesajul despre fondul de urgență a ajuns la aproape toată lumea. Banii pentru el, nu.
| Venitul gospodăriei | Fără fond de urgență | Nu economisesc deloc |
|---|---|---|
| Sub 3.000 lei | 83% | 74% |
| 3.000–5.000 lei | 46% | 42% |
| 5.001–8.000 lei | 45% | 40% |
| 8.001–12.000 lei | 27% | 27% |
| Peste 12.000 lei | 18% | 24% |
Peste 8.000 de lei grupurile sunt mici, deci cifrele de acolo arată direcția, nu o valoare exactă.
Lipsa rezervei scade aproape în linie dreaptă odată cu venitul. Și totuși, chiar sub 3.000 de lei pe gospodărie, unul din patru oameni (26%) pune ceva deoparte în fiecare lună. Ideea că „sub un anumit venit nu se poate economisi deloc” nu se confirmă.
De ce la noi iese „unul din doi”, iar în Eurobarometru „unul din patru”
| Câtă rezervă au | Face Toți Banii, 2026 | Eurobarometru 525, România, 2023 |
|---|---|---|
| Niciuna | 54% | 25% |
| Sub 3 luni | 19% | 32% |
| 3–6 luni | 12% | 15% |
| Peste 6 luni | 14% | 23% |
| Nu știu / nu știam că trebuie | 2% | 5% |
Eurobarometru 525: Comisia Europeană, 1.063 de respondenți din România, online, martie–aprilie 2023. Eurobarometrul întreabă cât timp ți-ai acoperi cheltuielile fără venitul principal; noi am întrebat direct de fondul de urgență.
Diferența are trei explicații și niciuna nu e „s-a înrăutățit în toată țara”:
- Veniturile. 64% dintre gospodăriile care au răspuns trăiesc cu cel mult 5.000 de lei net pe lună, iar 58% au copii în întreținere.
- Cine răspunde. Într-o comunitate în care se vorbește zilnic despre bani intră mai des oamenii pe care banii îi apasă.
- Întrebarea. „Ai un fond de urgență?” e mai strictă decât „cât te-ai descurca fără venit”. Cine are 500 de lei în portofel poate răspunde „o săptămână” la a doua și „nu” la prima.
Ca să vezi cât ar însemna o rezervă la cheltuielile tale, ai calculatorul de fond de urgență și ghidul despre câți bani ar trebui să ai puși deoparte. Definiția pe scurt e în dicționar: ce este fondul de urgență.
Cât economisesc românii pe lună
Jumătate dintre respondenți (49%) nu economisesc nimic. Un sfert (27%) pun deoparte între 1 și 5% din venit, 11% între 6 și 10%, iar 5% peste 20%.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| 0%, nu economisesc deloc | 49,2% |
| 1–5% din venit | 26,7% |
| 6–10% din venit | 11,3% |
| „1–20%”, variantă scrisă așa în chestionar | 7,5% |
| Peste 20% din venit | 5,4% |
Varianta a apărut în chestionar scrisă „1–20%”, după „6–10%”. Nu știm cum au citit-o oamenii, așa că o lăsăm separat, exact cum a fost.
Am vrut să știm și de ce. Răspunsurile țin aproape toate de aritmetică, nu de voință.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Nu îmi rămân bani după cheltuieli | 47,9% |
| Mereu apare ceva neprevăzut | 40,8% |
| Nu m-am gândit serios la asta | 5,4% |
| Nu am un sistem clar | 4,2% |
| Nu știu cum să o fac | 1,7% |
Procente din toți respondenții, pentru că întrebarea a fost pusă tuturor.
Al doilea motiv îl explică pe primul: când nu ai rezervă, orice neprevăzut se plătește din banii lunii viitoare, așa că economisirea nu apucă să înceapă. Patru din zece respondenți nu au nici fond de urgență, nici vreun leu pus deoparte lunar.
Eurostat calculează pentru 2025 o rată de economisire a gospodăriilor de 1,8% în România, față de 14,3% media Uniunii Europene (date provizorii pentru România). Rata arată cât din venitul tuturor gospodăriilor rămâne necheltuit.
Dacă te regăsești aici, două ghiduri pornesc exact din acest punct: cum pui bani deoparte când nu-ți ajung banii și de ce nu reușești să economisești, deși știi că trebuie.
Unde țin românii banii puși deoparte
Numerarul ținut în casă e varianta aleasă cel mai des: 27% dintre respondenți țin bani cash acasă, 25% în cont curent sau de economii, 12,5% în depozit, 5% în titluri de stat și 5% în investiții. 44% nu au nimic pus deoparte.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Nu am bani puși deoparte | 44,2% |
| Numerar, acasă | 27,1% |
| Cont curent sau cont de economii la bancă | 25,4% |
| Depozit bancar | 12,5% |
| Titluri de stat | 5,4% |
| Investiții: ETF-uri, acțiuni sau alte instrumente | 5,0% |
Se puteau alege mai multe răspunsuri, deci procentele adunate trec de 100%.
Dintre cei care au un fond de urgență, 41% țin cel puțin o parte din bani cash, acasă. Cam unul din patru dintre ei are bani și la bancă, așa că numerarul nu e neapărat toată rezerva. Chestionarul nu a întrebat sumele, deci nu știm cât din rezervă stă în casă.
Nu știm nici de ce. Pot fi sume prea mici ca să pară că merită un cont separat, nevoia de a avea banii la îndemână sau neîncrederea. Barometrul Datoriilor 2025, făcut de KRUK România și Kantar pe un eșantion pentru toată țara, a găsit același obicei: 66% dintre cei care economisesc păstrează bani cash acasă.
Ca să compari variantele, ai ghidul unde îți ții fondul de urgență, pagina cu dobânzile la depozite și calculatorul pentru titlurile de stat Tezaur și Fidelis.
Câți români trăiesc de la salariu la salariu
52% dintre respondenți termină luna la zero sau pe minus. 35% cheltuiesc exact cât câștigă, iar 18% intră pe minus și apelează la economii sau la împrumuturi. 22% rămân cu bani pe care îi pun deoparte.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Cheltuiesc exact cât câștig, ajung la zero | 34,6% |
| Variază foarte mult de la o lună la alta | 25,8% |
| Rămân cu bani și îi pun deoparte | 22,1% |
| Intru pe minus și apelez la economii sau împrumuturi | 17,5% |
Două repere pentru toată țara: în Barometrul Datoriilor KRUK–Kantar din 2025, 46% dintre români spuneau că nu mai au bani din salariu la sfârșitul lunii. Iar Eurostat arată că, în 2025, 37,8% dintre români trăiau în gospodării care nu și-ar putea permite o cheltuială neprevăzută, față de 29,2% media Uniunii Europene.
Dacă luna ta se rupe înainte de salariu, începe cu testul care îți arată unde se rupe și cu detectorul „pe ce se duc banii”.
Stresul financiar: ce este și cât de des apare
Stresul financiar e îngrijorarea legată de bani care nu te lasă nici când nu te uiți în cont: că nu ajung, că vine o plată pe care n-o poți acoperi. În studiul nostru, 40% își notează stresul financiar cu 5 din 5, iar 57% cu 4 sau 5. Media e 3,7 pe o scară de la 1 la 5.
| Răspuns | % din răspunsurile valide |
|---|---|
| 5, stres maxim | 40,0% |
| 4 | 17,0% |
| 3 | 23,9% |
| 2 | 11,7% |
| 1, cel mai puțin | 7,4% |
Zece persoane au dat nota 0, care nu exista pe scală. Răspunsurile lor nu intră în calcul.
O rezervă mică schimbă mai mult decât ai crede
Nimic din chestionar nu desparte oamenii atât de limpede ca rezerva. Iar saltul cel mare nu e între trei luni și șase. E între nimic și ceva.
| Rezerva | Stres 4 sau 5 | Stres 5 din 5 |
|---|---|---|
| Fără fond de urgență | 78% | 62% |
| Fond de sub 3 luni | 41% | 17% |
| Fond de 3–6 luni | 21% | 14% |
| Fond de peste 6 luni | 25% | 7% |
Fără cei care au răspuns „nu știam că trebuie să am” și fără notele 0. Grupurile cu rezervă de 3–6 luni și de peste 6 luni sunt mici; diferența dintre ele nu e de citit.
O precizare cinstită: chestionarul arată o legătură, nu o cauză. E posibil ca oamenii mai puțin presați să fie tocmai cei care reușesc să strângă ceva. Am verificat însă dacă legătura dispare când ținem cont de venit și de datorii. Nu dispare. Detaliile sunt la metodă.
Cum își descriu oamenii relația cu banii
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Controlată, știu unde se duc toți banii | 50,0% |
| Anxioasă, mă îngrijorez constant | 19,2% |
| Optimistă, lucrurile se vor aranja | 16,7% |
| Haotică, nu prea știu pe ce se duc | 10,8% |
| Indiferentă, nu mă gândesc prea mult | 3,3% |
Dacă te simți strâns cu banii chiar și când cifrele nu arată rău, citește despre dismorfia financiară. Dacă stresul te face să cheltui, despre doom spending.
Câți români au datorii și cât îi apasă
55% dintre respondenți nu au niciun credit sau datorie, iar 59% nu plătesc nicio rată. Totuși, 20% se simt blocați în datorii chiar acum, iar încă 45% au trecut prin asta și au ieșit.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Niciun credit sau datorie | 55,4% |
| Credit de consum sau de nevoi personale | 19,2% |
| Credit ipotecar | 7,1% |
| Datorie la familie sau prieteni | 6,7% |
| Mai multe tipuri de datorii | 5,8% |
| Card de credit cu sold | 4,2% |
| IFN sau împrumut rapid | 1,7% |
„Mai multe tipuri de datorii” nu spune care anume.
Banii datorați familiei sau prietenilor apar des lângă stresul maxim: 12 dintre cele 16 persoane care au o astfel de datorie își dau nota 5 din 5. Grupul e mic, așa că e un semnal de urmărit, nu un verdict că datoria la apropiați ar fi cea mai grea.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| 0%, nu am rate | 59,2% |
| Sub 20% din venit | 20,4% |
| 20–35% din venit | 14,2% |
| 36–50% din venit | 5,4% |
| Peste 50% din venit | 0,8% |
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Da, am simțit asta, dar am ieșit | 45,4% |
| Nu, nu am avut această problemă | 34,6% |
| Da, mă simt blocat/ă acum | 20,0% |
Planul pas cu pas e în ghidul cum să ieși din datorii. Poți verifica și gradul tău de îndatorare, iar dacă banii se împrumută în familie, citește cum spui nu când ți se cer bani.
„Îmi controlez banii”, dar nu-mi rămân
Jumătate dintre respondenți spun că își controlează banii și știu unde se duce fiecare leu. Dintre ei, 48% nu au fond de urgență, iar 40% nu economisesc nimic. Și 44% dintre cei care își consideră cunoștințele financiare bune sau foarte bune nu au fond de urgență.
Controlul e real. Doar că, pentru mulți, e control asupra unei lipse: știi exact unde se duce fiecare leu pentru că nu rămâne niciunul de urmărit. Sfatul „fă-ți un buget” ajunge la oameni care au deja buget. Le lipsește restul.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Bune, știu bazele: buget, economii, credite | 34,2% |
| Medii, știu câte ceva, dar am lacune mari | 24,6% |
| Nu știu, nu m-am gândit la asta | 16,7% |
| Foarte bune, înțeleg produse financiare complexe | 13,8% |
| Slabe, mă descurc greu cu banii | 10,8% |
| Cunoștințele, în cuvintele lor | Fără fond de urgență |
|---|---|
| Foarte bune | 48% |
| Bune | 43% |
| Medii | 34% |
| Slabe | 81% |
| Nu știu, nu m-am gândit | 93% |
Autoevaluare, nu un test de cunoștințe. Răspunsurile „nu știam că trebuie să am” nu sunt socotite lipsă de fond.
Cei care spun „medii, am lacune mari” stau cel mai bine: 34% nu au fond. Cei care spun „foarte bune” sunt la 48%. Ce crezi că știi și ce rezervă ai sunt două lucruri diferite. Același tipar apare în datele europene: în Eurobarometrul 525, 51% dintre români își evaluau cunoștințele financiare ca ridicate, dar doar 13% au luat scor ridicat la întrebările de verificare, față de 26% media europeană.
Cu cine se sfătuiesc la deciziile mari
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Cer sfatul familiei sau prietenilor | 44,6% |
| Mă documentez singur/ă online | 32,1% |
| Iau decizia pe loc, instinctiv | 10,4% |
| Amân decizia cât pot | 7,1% |
| Cer sfatul unui specialist | 5,8% |
Doar 6% cer sfatul unui specialist. Cei mai mulți se sprijină pe familie, pe prieteni sau pe ce găsesc online.
Ajută educația financiară? Studiul nostru nu a testat asta. Cercetarea internațională, da: o analiză din 2022 a 76 de experimente, cu peste 160.000 de participanți (Kaiser, Lusardi, Menkhoff și Urban), a găsit efecte medii pozitive asupra cunoștințelor și a comportamentului. Ce arată cifrele noastre e altceva: pentru jumătate dintre respondenți, problema începe înaintea sfatului, la restul din venit. Am desfăcut discuția pe larg în articolul despre distanța dintre ce știi și ce faci.
Vorbesc românii despre bani în cuplu și în familie
Da, mai ales acasă. 80% dintre respondenții care au partener spun că vorbesc complet despre bani cu el, adică 70% din toți respondenții. 58% vorbesc deschis despre bani cu familia. Cu un specialist vorbește 1%.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Da, avem transparență financiară totală | 70,0% |
| Parțial, știm câte ceva, dar nu totul | 13,8% |
| Nu am partener/ă | 12,5% |
| Nu prea, e un subiect delicat | 3,8% |
Procente din toți respondenții. Dintre cei care au partener, transparența totală e la 80%.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Cu familia | 57,5% |
| Cu partenerul/partenera | 46,7% |
| Doar cu mine, în gând | 16,7% |
| Cu nimeni, e subiect tabu | 2,5% |
| Cu un specialist: contabil, coach, psiholog | 1,3% |
Se puteau alege mai multe răspunsuri, deci procentele adunate trec de 100%.
17% au bifat „doar cu mine, în gând”, dar o parte dintre ei au bifat și alți oameni cu care vorbesc. Cei care țin banii exclusiv în gând sunt 11%.
Familia e, în același timp, sfătuitorul, școala și uneori creditorul: 58% vorbesc despre bani cu ea, 45% cer sfatul familiei sau al prietenilor la deciziile mari, 44% au învățat despre bani de la părinți, iar 7% au datorii la familie sau la prieteni.
Pentru discuția de acasă ai ghidul banii în cuplu și bugetul familiei și Money Date, întâlnirea lunară de 45 de minute despre bani. Dacă bănuiești că se ascund bani, citește despre infidelitatea financiară.
De unde au învățat românii despre bani și ce vor să învețe
De la părinți (44%) și din propriile greșeli (38%). Școala apare la 19%. Vor să învețe, în primul rând, cum să economisească mai eficient (56%). 70% aleg economisirea sau bugetul.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| În familie, de la părinți | 43,8% |
| Din greșeli proprii | 37,9% |
| Singur/ă, din cărți sau articole online | 25,0% |
| La școală sau la facultate | 18,8% |
| Nicăieri, nu am învățat sistematic | 14,2% |
| La cursuri sau workshop-uri | 6,3% |
| De pe YouTube sau din podcasturi | 5,0% |
Se puteau alege mai multe răspunsuri, deci procentele adunate trec de 100%. Se cereau cel mult două răspunsuri; câțiva oameni au bifat mai multe și le-am păstrat.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Cum să economisesc mai eficient | 55,8% |
| Cum să fac un buget care funcționează | 26,3% |
| Cum să investesc primii bani | 25,0% |
| Educație financiară pentru copiii mei | 20,4% |
| Cum să ies din datorii | 19,2% |
| Cum îmi planific pensia | 10,8% |
| Cum să vorbesc cu partenerul despre bani | 4,2% |
Se puteau alege mai multe răspunsuri, deci procentele adunate trec de 100%. Se cereau cel mult două răspunsuri; câțiva oameni au bifat mai multe și le-am păstrat.
Economisirea și bugetul, luate împreună, sunt alese de 70% dintre respondenți. De aici pornim când alegem ce scriem mai departe.
Credințele moștenite despre bani
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Niciuna | 50,8% |
| „Banii nu aduc fericirea” | 21,7% |
| „Oamenii bogați sunt avari sau au furat” | 20,0% |
| „E rușinos să vorbești despre cât câștigi” | 7,1% |
| „Nu sunt bun/ă cu banii” | 6,3% |
| „Nu merit să am mulți bani” | 2,1% |
Se puteau alege mai multe răspunsuri, deci procentele adunate trec de 100%.
Jumătate nu se recunosc în niciuna. Cea mai des aleasă e „banii nu aduc fericirea”, urmată de „oamenii bogați sunt avari sau au furat”. Socotelile de zi cu zi cu care ne păcălim singuri le-am strâns separat, în obiceiurile financiare ale românilor.
Pe temele cerute avem deja ghiduri: cum îți faci un buget, cum începi să investești, banii de buzunar pentru copii și pensiile în România.
„Ce ți-ar schimba situația?” Răspunsurile, în cuvintele oamenilor
La singura întrebare cu răspuns liber, oamenii au cerut lucruri foarte diferite: un venit mai mare, un loc de muncă, scăparea de rate, dar și cursuri, disciplină și sfaturi aplicabile. Nu e o alegere simplă între venit și educație.
Aproape toată lumea a scris ceva. Câteva răspunsuri, exact cum au fost scrise:
„Al doilea job”
„Angajarea soțului.”
„Un salariu mai mare, prețuri mai mici și evenimente, nunți, botezuri mai rar.”
„Să fac un curs de educație financiară”
„O gestionare mai buna a banilor,si sa invesc mai mult si mai bine!”
„Să învăț să nu mai cheltui banii aiurea.”
„Sfaturi financiare aplicabile în România.”
Unii cer de lucru, alții cunoștințe, alții disciplină sau mai puține obligații. Răspunsurile le grupăm acum pe teme, după reguli scrise, iar procentele pe teme le publicăm după ce sunt verificate. Nu publicăm răspunsurile care pomenesc sănătatea sau situații de familie delicate.
Pe partea de venit, vezi socoteala reală pentru al doilea job, ghidul cum ceri o mărire de salariu și lista de ajutoare de la stat la care poate ai dreptul. Pe partea de cunoștințe, ai ghidul de educație financiară.
Patru feluri de a trăi cu banii. Tu în care ești?
Dacă punem împreună două răspunsuri, rezerva și felul în care se încheie luna, respondenții se împart în patru grupuri.
| Grupul | Cât din respondenți | Ce îl definește |
|---|---|---|
| A. La limită | 39% | Fără rezervă, iar luna se termină la zero sau pe minus. |
| B. Fără plasă | 15% | Fără rezervă, dar luna se închide pe plus sau variază. Uneori rămân bani, alteori nu. |
| C. Rezervă subțire | 31% | Au un fond de urgență, dar sub șase luni. Duc un șoc, nu neapărat două. |
| D. Confortabil | 14% | Fond de peste șase luni. Nu înseamnă că nu au niciun risc. |
Cei 2% care au răspuns „nu știam că trebuie să am” nu intră în niciun grup. Grupurile descriu răspunsuri, nu tipuri de oameni.
Răspunsul nu se trimite nicăieri. Îți arată unde te afli față de oamenii care au completat studiul.
Exercițiu: o cheltuială neprevăzută de 3.000 de lei
O reparație, un dentist, un frigider. Studiul nu a întrebat cum ar plăti oamenii o asemenea sumă, așa că nu ghicim. Îți dăm întrebarea pe care merită să ți-o pui, în funcție de grupul în care ești.
| Grupul | Ce ai la îndemână | Întrebarea de pus acum |
|---|---|---|
| A. La limită | Nicio rezervă, luna se termină la zero | Ce plată aș amâna și de la cine aș cere, înainte să fie nevoie? |
| B. Fără plasă | Nicio rezervă, dar uneori rămân bani | În câte luni aș pune suma la loc dacă aș pune deoparte ce rămâne? |
| C. Rezervă subțire | Un fond de sub șase luni | Cât rămâne în fond după și ce fac dacă vine al doilea șoc? |
| D. Confortabil | Un fond de peste șase luni | În cât timp refac fondul? |
Exercițiu de discuție, nu rezultat al studiului.
Pentru comparație, coșul minim pentru un trai decent al unei persoane singure a fost calculat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex la 4.322 de lei pe lună (prețuri din septembrie 2025). Vezi cât înseamnă coșul minim de consum pe tipuri de familie.
Ce poți face cu cifrele astea, începând cu luna viitoare
Fiecare idee pornește de la o cifră din studiu. Sunt puncte de plecare, nu sfaturi pe situația ta. Nu promit un rezultat anume.
-
Țintește întâi o rezervă mică, nu șase luni
În datele noastre, stresul maxim e la 62% fără rezervă și la 17% cu una de sub trei luni. E o legătură, nu o garanție, dar primul prag pare să conteze cel mai mult. Socotește-l cu calculatorul de fond de urgență.
-
Dă-i neprevăzutului un loc separat
41% dintre respondenți spun că „mereu apare ceva neprevăzut”. Un transfer mic și fix în ziua salariului, într-un cont separat, face ca neprevăzutul să aibă de unde să fie plătit.
-
Alege cu grijă unde ții rezerva
41% dintre cei care au un fond țin bani și cash, acasă. Dacă e și cazul tău, uită-te la variante în ghidul unde îți ții fondul de urgență.
-
Nu te liniști doar pentru că n-ai credite
53% dintre cei fără nicio datorie termină luna la zero sau pe minus. Uită-te la ce rămâne la final de lună, nu doar la ce datorezi.
-
Nu-ți măsura siguranța după cât știi
48% dintre cei care spun că își controlează banii nu au fond. Întrebarea utilă nu e „știu unde se duc banii?”, ci „ce rămâne?”.
-
Dacă ești în grupul A, începe cu venitul
Când venitul nu acoperă cheltuielile de bază, încă un tabel nu rezolvă. Uită-te la un al doilea job, la o mărire sau la ajutoarele la care ai dreptul.
Dacă nu știi de unde să începi, GPS-ul Face Toți Banii îți dă pasul potrivit în 90 de secunde.
Educația financiară în România: ce spun și celelalte măsurători
România stă slab la educație financiară. În Eurobarometrul 525, doar 13% dintre români au luat scor ridicat la întrebările de cunoștințe financiare, față de 26% media europeană, iar un sfert nu aveau nicio rezervă. Studiul nostru adaugă ce nu măsoară celelalte: cum se leagă venitul de rezervă, de datorii și de stres la aceeași persoană.
Orice studiu despre bani dă alt rezultat după cine întreabă, pe cine și ce anume. Mai jos sunt măsurătorile recente pe aceleași teme, ca să vezi de ce nu ies la fel.
| Măsurătoarea | Cine a răspuns | Ce a găsit |
|---|---|---|
| Face Toți Banii, „Radiografia financiară a românului obișnuit”, 2026 | Comunitate online de educație financiară, oameni care au ales să răspundă | 54% fără fond de urgență, 49% nu economisesc nimic, 52% la zero sau pe minus la final de lună |
| Comisia Europeană, Flash Eurobarometru 525, 2023 | 1.063 de oameni din România, online, cu ponderare | 25% fără economii de urgență, 23% cu rezervă de cel puțin șase luni, 13% scor ridicat la cunoștințe |
| KRUK România × Kantar, Barometrul Datoriilor 2025 | 1.001 oameni, 18–65 de ani, la telefon, pentru toată țara | 58% spun că economisesc lunar, 46% nu mai au bani la sfârșitul lunii |
| Eurostat, condiții de viață (EU-SILC), 2025 | Anchetă oficială pe gospodării | 37,8% nu și-ar permite o cheltuială neprevăzută, față de 29,2% în UE |
| Eurostat, conturi naționale, 2025 | Toate gospodăriile, din statistica oficială | Rată de economisire de 1,8%, față de 14,3% în UE (date provizorii) |
Cifrele celorlalte studii sunt preluate din sursele lor, enumerate la finalul articolului.
Diferențele vin din trei locuri: cine e întrebat (toată țara sau o comunitate), cum (online sau la telefon) și ce anume (ai economii, ai fond de urgență, cât te-ai descurca fără venit). Un sondaj online prinde mai greu oamenii fără internet sau fără timp. Un sondaj într-o comunitate prinde mai ales oamenii pe care subiectul îi preocupă.
Contextul mai larg e în ghidul de educație financiară. Dacă vrei să-ți verifici singur cunoștințele, ai testul de educație financiară în trei întrebări, iar ce cere strategia națională e în analiza despre Echipa Națională de EduFin.
Pe 17 noiembrie discutăm rezultatele pe scenă. În curând le aducem și în podcast
Studiul e o parte din ce face Face Toți Banii: ghidurile de pe site pornesc de la cifrele lui, seara de la Apollo 111 le pune în fața publicului, iar podcastul care vine le duce mai departe. Marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 19:00, luăm cifrele pe rând, în fața publicului.
Cum am făcut studiul și ce nu poate el să spună
| Element | Detalii |
|---|---|
| Numele studiului | Radiografia financiară a românului obișnuit, prima ediție |
| Cine l-a făcut și cine l-a plătit | Face Toți Banii. Studiu 100% independent: fără bani de la bănci, firme de credite sau de investiții. |
| Din ce e făcut | Din două părți. Prima e chestionarul detaliat, anonim, cu 20 de întrebări: 19 cu variante, una cu răspuns liber. A doua sunt sondajele scurte din grupul de Facebook al comunității, cu aproximativ 1.000 de răspunsuri. |
| Pe ce sunt calculate procentele | Doar pe chestionarul detaliat, completat integral. Un răspuns trimis de două ori, identic, la un sfert de oră distanță, a fost păstrat o singură dată. |
| Sondajele de pe Facebook | Au întrebările și bazele lor. Le raportăm separat și nu le adunăm cu chestionarul, pentru că același om poate fi în ambele. |
| Perioada | Chestionare primite între 8 mai și 20 septembrie 2026, cele mai multe în mai. |
| Cum a ajuns la oameni | Grupul public Face Toți Banii de pe Facebook (16.500 de membri), site-ul facetotibanii.ro și newsletterul |
| Cine a răspuns | Oameni care au ales singuri să răspundă. Fără cote și fără ponderare: chestionarul nu a cerut vârsta, sexul sau județul. |
| Marjă de eroare | Nu publicăm una. Respondenții nu au fost aleși la întâmplare, deci o marjă clasică nu are sens. Citim tendințe, nu procente pentru toată țara. |
| Cum am calculat | Din numărul de răspunsuri, nu din procente deja rotunjite. Date analizate la 7 octombrie 2026. |
| Licență | Rezultatele la comun pot fi preluate liber, cu citarea sursei (CC BY 4.0). Răspunsurile individuale nu se publică. |
- Cum se poartă cu banii o comunitate mare de oameni interesați de subiect
- Cum se leagă venitul, rezerva, datoriile și stresul la aceeași persoană
- Distanța dintre ce cred oamenii că știu și ce rezervă au
- Procente valabile pentru toată populația României
- Venituri exacte: am întrebat pe intervale, iar venitul gospodăriei nu e salariul unei persoane
- Ce e cauză și ce e efect: vedem legături, nu dovezi
- Concluzii ferme pe grupurile mici de respondenți
Cine a răspuns: 64% dintre gospodării au un venit net de cel mult 5.000 de lei pe lună, iar 58% au cel puțin un copil în întreținere.
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Sub 3.000 lei | 31,7% |
| 3.000–5.000 lei | 32,5% |
| 5.001–8.000 lei | 19,6% |
| 8.001–12.000 lei | 9,2% |
| Peste 12.000 lei | 7,1% |
| Răspuns | % din respondenți |
|---|---|
| Familie cu doi sau mai mulți copii | 29,2% |
| Familie cu un copil | 28,8% |
| Eu și partenerul/partenera | 23,3% |
| Doar eu | 18,8% |
Ce am întrebat: cele 20 de teme ale chestionarului
- Venitul net lunar al gospodăriei
- Cum se încheie de obicei luna
- Câte persoane depind de venit
- Dacă ai fond de urgență și câte luni acoperă
- Ce procent din venit pui deoparte lunar
- Motivul principal pentru care nu economisești
- Unde ții banii puși deoparte
- Ce credite sau datorii ai acum
- Cât din venit merge pe rate
- Dacă te-ai simțit vreodată blocat în datorii
- Cât te stresează situația financiară, de la 1 la 5
- Cu cine vorbești deschis despre bani
- Ce credințe despre bani ai sau ai avut
- Cum îți descrii relația cu banii
- Dacă ai vorbit complet despre bani cu partenerul
- Ce faci la o decizie financiară importantă
- Cum îți evaluezi cunoștințele financiare
- Unde ai învățat cel mai mult despre bani
- Ce vrei să înveți despre bani
- Un singur lucru care ți-ar schimba situația, cu răspuns liber
Cum am verificat legătura dintre rezervă și stres
Am comparat întâi grupurile: cei fără rezervă sunt mult mai des la stres ridicat decât cei cu o rezervă, oricât de mică. Apoi ne-am întrebat dacă nu cumva venitul sau datoriile explică totul. Am pus cele trei lucruri în același calcul. Legătura dintre lipsa rezervei și stresul ridicat a rămas.
Pentru cine vrea detaliul: regresie logistică exploratorie pentru stres 4 sau 5, cu lipsa fondului, cele cinci intervale de venit și existența unei datorii. Raportul șanselor pentru lipsa fondului este 5,2 (interval de 95%: 2,7–10,1). Nu înseamnă „de cinci ori mai mult stres” și nu dovedește o cauză. Modelul nu ține cont de vârstă, educație, ocupație sau cheltuieli.
Pagina studiului, cu povestea lui și cu un test anonim de șase întrebări, rămâne aici: cum trăiesc românii cu banii lor. Regulile după care scriem și verificăm sunt în politica editorială.
Întrebări frecvente despre rezultatele studiului
Ce arată studiul de educație financiară Face Toți Banii?
Studiul din 2026, făcut în comunitatea de educație financiară Face Toți Banii, arată că 54% dintre respondenți nu au fond de urgență, 49% nu economisesc nimic într-o lună obișnuită, 52% termină luna la zero sau pe minus și 40% își notează stresul financiar cu 5 din 5. Dintre cei care nu economisesc, 97% spun că nu le rămân bani sau că apare mereu ceva neprevăzut, iar doar 2% dintre toți respondenții nu știau că au nevoie de o rezervă.
Câți români au fond de urgență?
În studiul Face Toți Banii, 54% dintre respondenți nu au fond de urgență, 19% au unul care acoperă mai puțin de trei luni, 12% unul de trei până la șase luni și 14% unul de peste șase luni. În Eurobarometrul 525 din 2023, făcut pentru toată România, 25% nu aveau nicio rezervă de urgență.
Cât economisesc românii pe lună?
În studiul Face Toți Banii din 2026, 49% dintre respondenți nu economisesc nimic, 27% pun deoparte între 1 și 5% din venit, 11% între 6 și 10%, iar 5% peste 20%. La nivel de țară, Eurostat calculează pentru 2025 o rată de economisire a gospodăriilor de 1,8%, față de 14,3% în Uniunea Europeană.
Câți români trăiesc de la salariu la salariu?
52% dintre respondenții studiului Face Toți Banii termină luna la zero sau pe minus: 35% cheltuiesc exact cât câștigă, iar 18% intră pe minus și apelează la economii sau la împrumuturi. 39% termină luna la zero sau pe minus și nici nu au vreo rezervă.
De ce nu reușesc românii să economisească?
Dintre respondenții care nu economisesc nimic, 97% spun că nu le rămân bani după cheltuieli sau că mereu apare ceva neprevăzut. Motivele care țin de om, cum ar fi lipsa unui sistem, sunt rare. Sub 3.000 de lei venit net pe gospodărie, 74% nu economisesc, dar 26% reușesc să pună ceva deoparte.
Ce este stresul financiar și cât de des apare?
Stresul financiar este îngrijorarea constantă legată de bani: că nu ajung sau că vine o plată pe care nu o poți acoperi. În studiul Face Toți Banii, 40% dintre respondenți își notează stresul financiar cu 5 din 5 și 57% cu 4 sau 5. Fără fond de urgență, stresul maxim apare la 62%, iar cu o rezervă de sub trei luni la 17%.
Câți români au datorii?
55% dintre respondenții studiului nu au niciun credit sau datorie, iar 59% nu plătesc nicio rată. 19% au un credit de consum sau de nevoi personale, 7% un credit ipotecar și 7% datorii la familie sau prieteni. 20% spun că se simt blocați în datorii acum, iar 53% dintre cei fără nicio datorie termină totuși luna la zero sau pe minus.
Unde își țin românii economiile?
27% dintre respondenți țin bani în numerar, acasă, 25% în cont curent sau de economii, 12,5% în depozit bancar, 5% în titluri de stat și 5% în investiții precum ETF-uri sau acțiuni. 44% nu au nimic pus deoparte. Dintre cei care au un fond de urgență, 41% țin cel puțin o parte din bani cash.
Cum stă România la educație financiară?
În Eurobarometrul 525 din 2023, doar 13% dintre români au luat scor ridicat la întrebările de cunoștințe financiare, față de 26% media europeană, deși 51% își evaluau cunoștințele ca ridicate. În studiul Face Toți Banii, 44% dintre cei care își consideră cunoștințele bune sau foarte bune nu au fond de urgență.
Cine a făcut și cine a plătit studiul?
Studiul a fost inițiat, făcut și plătit de Face Toți Banii. Este 100% independent: nicio bancă, firmă de credite sau de investiții nu l-a finanțat și nu a avut un cuvânt de spus asupra întrebărilor sau a rezultatelor.
Prin ce e diferit de studiile făcute de bănci?
Studiile comandate de bănci sau de alte firme financiare au de obicei eșantioane reprezentative, dar tema și concluziile le alege cine plătește. Studiul Face Toți Banii nu e plătit de nimeni care vinde produse financiare, leagă răspunsurile aceleiași persoane la 20 de întrebări și publică metoda și limitele lângă cifre. În schimb, nu e reprezentativ pentru toată România.
Este studiul reprezentativ pentru toată România?
Nu. Este un studiu făcut într-o comunitate de educație financiară, cu oameni care au ales singuri să răspundă. Arată tendințe și legături între venit, rezervă, datorii și stres, dar procentele nu pot fi extinse la toată populația.
Pe ce răspunsuri sunt calculate procentele?
Studiul are două părți: chestionarul detaliat cu 20 de întrebări și sondajele scurte din grupul de Facebook al comunității, cu aproximativ 1.000 de răspunsuri. Toate procentele din articol sunt calculate doar pe chestionarul detaliat, completat integral. Sondajele de pe Facebook se raportează separat.
Pot să preiau cifrele din studiu?
Da. Rezultatele la comun pot fi preluate liber, cu citarea sursei: Face Toți Banii, „Radiografia financiară a românului obișnuit”, 2026, cu link către această pagină. Răspunsurile individuale nu se publică, pentru că studiul a fost anonim.
Unde se discută rezultatele?
Pe scenă, la Face Toți Banii LIVE, marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Apollo 111 Teatrul din București. Biletele se cumpără de pe iaBilet. În curând, temele lui ajung și în podcastul Face Toți Banii.
Cum citezi studiul și de unde iei datele
Dacă scrii un articol, o lucrare sau un raport, poți prelua orice cifră de aici. Te rugăm doar să spui de unde vine și să păstrezi precizarea că studiul nu e reprezentativ pentru toată țara.
Face Toți Banii (2026). Radiografia financiară a românului obișnuit: rezultatele studiului de educație financiară. Chestionar online în comunitatea Face Toți Banii, 8 mai – 20 septembrie 2026, eșantion autoselectat, date analizate la 7 octombrie 2026. https://facetotibanii.ro/studiu-educatie-financiara/
Pentru presă și pentru întrebări despre metodă, scrie-ne prin pagina de contact.
De unde provin cifrele
- Face Toți Banii — chestionarul „Radiografia financiară a românului obișnuit”, 8 mai – 20 septembrie 2026, date analizate la 7 octombrie 2026. Toate procentele fără altă sursă indicată.
- Comisia Europeană — Flash Eurobarometer 525, „Monitoring the level of financial literacy in the EU”, 2023. Date pentru România: 1.063 de respondenți.
- KRUK România și Kantar — Barometrul Datoriilor 2025, 1.001 respondenți, interviuri telefonice, octombrie–noiembrie 2025.
- Eurostat — incapacitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute (ilc_mdes04), anul 2025; rata de economisire a gospodăriilor (tec00131), anul 2025, date provizorii pentru România.
- Fundația Friedrich Ebert România și Syndex — coșul minim de consum pentru un trai decent, actualizarea 2025, prețuri din septembrie 2025.
- Kaiser, T., Lusardi, A., Menkhoff, L. și Urban, C. (2022). Financial education affects financial knowledge and downstream behaviors. Journal of Financial Economics, 145(2), 255–272.
Articolul are rol informativ și educațional. Nu este consultanță financiară pe situația ta.
Mai departe pe Face Toți Banii
Saltul mare nu e între trei luni și șase. E între nimic și ceva.
Dintre cei fără nicio rezervă, 62% își notează stresul financiar cu 5 din 5. Dintre cei cu o rezervă de sub trei luni, 17%. E o legătură, nu o cauză, dar e cea mai limpede din tot studiul.
Ai citit. Acum vezi unde stai tu.
Articolele sunt utile, dar cifrele care contează sunt ale tale. Mai jos ai trei lucruri care durează câteva minute și pe care le poți face chiar acum.
Pune calculatorul ăsta pe site-ul tău
Copiază codul de mai jos și lipește-l oriunde pe pagina ta. Calculatorul se deschide într-un buton care duce cititorii direct aici. E gratuit, nu trebuie să ceri voie și nu se schimbă nimic dacă actualizăm instrumentul.
