Calculator salariu real cu date oficiale INS. Îți pui salariul de atunci, salariul de acum, și afli în lei exacți dacă mărirea a fost reală sau doar pe hârtie. România e pe primul loc în UE la inflație în 2026, cu 10,4% — de peste trei ori media europeană, aflată în jur de 3%.
Cele mai multe calculatoare îți compară prețuri abstracte între ani. Ăsta lucrează cu salariul tău: îți spune cât ar trebui să câștigi azi ca să ai puterea de cumpărare de atunci, și câți lei pierzi lunar dacă nu-i câștigi. Iar mai jos, în premieră: Inflațiometrul — rata TA de inflație, pe coșul tău, nu pe al românului mediu.
Ai primit mărire și tot nu ajungi cu banii? Nu ți se pare
Salariul de pe fluturaș a crescut. Senzația că nu-ți ajunge a crescut și ea. Nu e în capul tău: puterea de cumpărare a salariului mediu net a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025 și a ajuns la minus 6,9% în mai 2026. Câștigi mai mulți lei, cumperi mai puțin.
Matematica e brutal de simplă. Dacă în 2020 aveai 4.000 de lei net și azi ai 5.500, pare o mărire de 37,5%. Dar prețurile au crescut cu 61% în același interval. Ca să cumperi azi ce cumpărai atunci, ți-ar trebui 6.440 de lei. Diferența de 940 de lei pe lună e o pierdere pe care n-o vezi nicăieri, dar o plătești la fiecare cumpărătură.
Calculatorul de mai jos face socoteala pe salariul tău. Iar dacă vrei să înțelegi de ce se întâmplă asta și cât mai durează, ai ghidul complet despre inflația în România.
Salariul tău cumpără mai mult sau mai puțin?
Pune salariul net de atunci, anul, și salariul net de acum. Restul îl facem noi, cu indicele oficial de prețuri publicat de INS.
Putere de cumpărare reală
−14,6%
Completează câmpurile de mai sus.
Estimare pe baza indicelui de prețuri publicat de INS. Coșul tău personal poate diferi de cel oficial: dacă cheltui mult pe alimente sau combustibil, pierderea reală e mai mare. Verifică mai jos, cu Inflațiometrul, și vezi cum se calculează inflația.
Inflațiometrul: care e rata TA de inflație?
Cifra din știri e o medie pe coșul standard al INS. Coșul tău arată altfel. Împarte-ți cheltuielile lunare pe categorii — fiecare cu rata ei oficială de scumpire anuală din iunie 2026 — și află inflația care te lovește pe tine, nu pe românul mediu.
Rata TA de inflație
11,7%
Completează cheltuielile de mai sus.
Ratele pe categorii sunt cele oficiale INS pe iunie 2026, față de iunie 2025. La combustibil folosim media dintre benzină (+22,74%) și motorină (+28,16%). Rata la credit cu dobândă fixă nu se scumpește odată cu prețurile — de asta un credit vechi devine, paradoxal, mai ușor pe măsură ce inflația mănâncă din valoarea ratei. Rezultatul e orientativ și educativ.
România conduce în UE la inflație. Cu mult.
Datele INS și Eurostat din iunie 2026 nu lasă loc de interpretare: 9,2% în România la indicele armonizat, adică 10,4% după metodologia INS, față de o medie a Uniunii Europene aflată în jur de 3%. Nicio altă țară din UE nu se apropie de cifra României.
Și nu e o lună proastă. România a stat în fruntea acestui clasament aproape constant între 2024 și 2026. Consecințele se văd în trei cifre care ar trebui să te îngrijoreze mai mult decât rata în sine:
Salariul mediu: minus 6,9%
Puterea de cumpărare a intrat pe minus în iulie 2025 și a ajuns la −6,9% în mai 2026. Românii câștigă mai mulți lei decât anul trecut și cumpără mai puțin.
Pensia reală: de la +12% la minus 9,4%
În august 2025 puterea de cumpărare a pensiei medii era cu 12% peste nivelul de acum un an. În mai 2026 e la −9,4% (date CNPP). O răsturnare de peste 20 de puncte într-un an.
Energia: plus 59,97%
După eliminarea plafonării, energia electrică s-a scumpit cu 59,97% într-un an. Chiriile: +43,29%. Motorina: +28,16%. Alimentele cresc mai lent (5,75%), dar utilitățile și transportul lovesc fiecare gospodărie, în fiecare lună.
Cifra de peste 10% e o medie pe un coș standard. Al tău arată altfel. Dacă stai în chirie și mergi cu mașina — categorii cu scumpiri mult peste medie — inflația ta personală poate trece de 20%. De asta ți se pare că cifrele oficiale mint. Nu mint, doar nu vorbesc despre tine. Inflațiometrul de mai sus îți dă cifra ta.
Inflația în România între 2018 și 2026
Calculatorul folosește indicele oficial de prețuri publicat de INS. Coloana care contează cel mai mult e a treia: factorul cumulativ. Cu el înmulțești orice sumă din trecut ca să afli cât îți trebuie azi pentru același lucru.
| An | Inflația anuală | Factor cumulativ până azi | Ca să cumperi ce cumpărai cu 1.000 lei |
|---|---|---|---|
| 2018 | 4,63% | ×1,75 | îți trebuie 1.750 lei |
| 2019 | 3,83% | ×1,67 | îți trebuie 1.670 lei |
| 2020 | 2,63% | ×1,61 | îți trebuie 1.610 lei |
| 2021 | 5,05% | ×1,57 | îți trebuie 1.570 lei |
| 2022 | 13,80% (vârful) | ×1,50 | îți trebuie 1.500 lei |
| 2023 | 10,40% | ×1,31 | îți trebuie 1.310 lei |
| 2024 | 5,59% | ×1,19 | îți trebuie 1.190 lei |
| 2025 | 7,32% | ×1,13 | îți trebuie 1.130 lei |
| 2026 (iunie) | 10,4% anualizat | — | — |
Anul de referință rămâne 2022, cu 13,80% — vârful crizei energetice. A urmat o scădere în 2023 și 2024, apoi o reaccelerare în 2025 și 2026, împinsă de ajustările fiscale. Cumulat, prețurile din România au crescut cu circa 75% din 2018 încoace. Aproape s-au dublat în opt ani.
Procentele anuale nu se adună. 5% plus 10% nu fac 15%, pentru că al doilea an se aplică peste prețurile deja crescute. De asta lucrăm cu factori: îi înmulțești, nu îi aduni. Un salariu de 3.000 de lei din 2019 are nevoie azi de 3.000 × 1,67 = 5.010 lei ca să însemne același lucru.
Explicația completă, cu mecanismul din spate și ce urmează, e în ghidul despre inflația în România.
Salariu nominal și salariu real: nu sunt același lucru
E cea mai importantă distincție din economia personală, și aproape nimeni nu o aplică atunci când negociază.
| Ce e | Ce înseamnă | Unde îl vezi |
|---|---|---|
| Salariul nominal | Suma în lei de pe fluturaș. Banii care intră în cont. | Îl vezi în fiecare lună. E cifra pe care o spui când te întreabă cineva cât câștigi. |
| Salariul real | Ce poți cumpăra cu acei bani, după ce scazi inflația. | Nu îl vezi nicăieri. Îl simți la coș, la benzinărie, la factura de gaz. |
2020: câștigi 4.000 de lei net. 2026: câștigi 5.500. Pe hârtie, o mărire de 37,5%. Sună bine, ai negociat bine, șeful a fost corect.
Realitatea: prețurile au crescut cu 61%. Ca să ai puterea de cumpărare din 2020, ți-ar trebui 6.440 de lei. Ai 5.500. Pierzi 940 de lei pe lună, adică 11.280 de lei pe an. Bani pe care nu-i vezi lipsă în cont, dar care nu mai cumpără nimic.
Puterea ta reală de cumpărare n-a crescut cu 37,5%. A scăzut cu 14,6%.
Asta explică de ce mulți români spun „n-am simțit nicio mărire” deși fluturașul arată mai bine. Senzația lor e corectă matematic. Nu e nostalgie, nu e lipsă de recunoștință — e aritmetică.
Dacă nu ești sigur de la ce sumă pornești, verifică întâi cu calculatorul brut-net. Iar dacă vrei să vezi unde te situezi față de restul țării, ai calculatorul de percentilă.
Cât îți trebuie azi ca să cumperi ce cumpărai atunci
Cea mai frecventă confuzie: oamenii spun „1.000 de lei din 2020 valorează 1.610 azi”. E pe dos. Banii vechi valorează azi mai puțin, nu mai mult. Formularea corectă e invers:
Din 2020
Ca să cumperi ce cumpărai cu 1.000 de lei atunci, îți trebuie azi 1.610 lei. Adică cei 1.000 de lei de atunci mai valorează azi doar 621 de lei.
Din 2022
Îți trebuie 1.500 de lei. Chiar și banii din vârful crizei au pierdut o treime din putere în doar patru ani.
Din 2024
Îți trebuie 1.190 de lei. Doi ani, și deja 16% s-au evaporat fără ca nimeni să-ți ia nimic din buzunar.
Chiar și 1.000 de lei din 2025 au nevoie azi de 1.130 ca să însemne același lucru. Un singur an. Nimic dramatic, nicio criză. Doar timpul care trece peste bani care nu fac nimic.
De ce nu simți mărirea, deși ai primit-o
Există un termen pentru asta: iluzie monetară. Tendința de a judeca banii după cifra de pe hârtie, nu după ce cumpără. Dacă fluturașul arată mai mult, creierul înregistrează „mărire”. Nu face automat scăderea inflației.
Trei lucruri amplifică iluzia asta în România:
Mărirea vine într-o zi. Inflația vine în 365.
Cei 8% îi primești în august, cu un mesaj de la HR. Cei 10% de inflație vin prin sute de scumpiri mici, împrăștiate pe tot anul. Creierul înregistrează un eveniment și ratează un proces.
Coșul tău nu e coșul oficial
Indicele măsoară un coș mediu. Dacă al tău e greu pe chirie, energie și transport — exact categoriile cu scumpiri peste medie — pierzi mai mult decât spune cifra generală. Verifică-ți cifra în Inflațiometru.
Cheltuielile cresc odată cu salariul
A venit mărirea, a venit și abonamentul nou, restaurantul mai des, mașina mai bună. Spațiul de economisire rămâne la fel, deci senzația e că n-ai mai mulți bani. Uneori chiar n-ai.
Ia trei lucruri pe care le cumperi în fiecare lună — un coș de alimente, un plin, factura de energie. Compară cu acum trei ani, dacă îți amintești. Diferența aia e inflația ta reală. De obicei e mai mare decât cea din știri.
Ce se întâmplă cu economiile care stau
Aceeași aritmetică se aplică și banilor puși deoparte, doar că acolo nu există niciun fluturaș care să te păcălească. Pierderea e curată.
Dacă ai strâns 50.000 de lei în 2020 și i-ai lăsat într-un cont curent, fără dobândă, azi valoarea lor reală e 50.000 ÷ 1,61 = 31.050 de lei în puterea de cumpărare de atunci.
Ai pierdut 18.950 de lei. Nu ți i-a luat nimeni. Nu s-a spart nicio bancă. Au stat cuminți în cont și s-au topit.
| Unde ții banii | Randament brut 2026 | Față de inflația de peste 10% | Ce se întâmplă real |
|---|---|---|---|
| Cont curent | 0% | −10,4% | Pierzi tot procentul de inflație, an de an |
| Depozit bancar | 4–6% | −4 până la −6% | Pierzi mai puțin, dar tot pierzi. Plus impozit pe dobândă |
| Titluri de stat | 6,50–7,50% | −2 până la −3% | Neimpozabile. Cea mai mică pierdere dintre variantele sigure |
| Acțiuni, ETF-uri globale | variabil | peste inflație pe termen lung | Cu risc, cu volatilitate, dar istoric singura care bate inflația |
Concluzia care nu-ți place, dar e adevărată: în 2026, banii ținuți pasiv sunt cea mai scumpă decizie financiară pe care o poți lua. Nu pentru că investițiile sunt magice, ci pentru că zero dobândă la inflație de 10% e o pierdere garantată.
Patru lucruri care chiar te apără
În ordinea impactului real pentru un om obișnuit, nu în ordinea în care sună bine.
1. Ceri mărire cel puțin cât inflația — a ta, nu media
Rata inflației e minimul absolut, nu ținta. Dacă inflația e 9-10% și primești 5%, ai pierdut 4-5% din putere, chiar dacă ai zis „mulțumesc” la mărire. Ca să câștigi real, ai nevoie de inflație plus 2-5%. Adică 12-15% ca să simți o creștere de 2-5%. Iar dacă Inflațiometrul îți arată o rată personală peste medie, aia e cifra ta de negociere. Cum negociezi cu cifre în mână, nu cu emoții: cum să ceri o mărire de salariu.
2. Muți banii din cont curent
Titlurile de stat dau 6,50-7,50% pe an, neimpozabile. La inflație de 10%, tot pierzi 2-3% — dar față de zero dobândă, unde pierzi 10%, e o diferență de trei ori. Nu e investiție spectaculoasă, e igienă financiară.
3. Ții o parte în valută sau în piețe globale
Leul s-a depreciat constant față de euro, care a trecut de 5,23 lei în 2026. O parte din economii (30-50%) în euro sau în ETF-uri pe indici globali te apără de două lucruri deodată: inflația locală și deprecierea monedei. Pe orizonturi de 10 ani și peste, acțiunile globale au bătut inflația constant. Începutul: ghidul de investiții pentru începători.
4. Ataci categoriile care s-au scumpit cel mai mult
Inflația nu lovește uniform. În iunie 2026: alimente 5,75%, servicii 13,67%, mărfuri nealimentare 12,29%. Dacă tai 10% din cheltuielile pe categoriile scumpe — mâncare la restaurant, abonamente uitate, drumuri care se pot comasa — efectul e comparabil cu o mărire de salariu. Doar că nu depinde de nimeni altcineva. Testul practic: unde se rupe luna.
Când mărirea nu vine și cheltuielile sunt deja tăiate până la os, rămâne partea de venit. Nu orice venit suplimentar merită timpul consumat — side hustle în România face socoteala fără hype, cu costuri ascunse cu tot. Iar dacă te gândești serios la un al doilea job, formele legale și taxele sunt aici: al doilea job în România. Lucrezi la stat? Vezi și Termometrul Înghețului Salarial din ghidul legii salarizării — fratele acestui calculator.
Ce citești după ce ai văzut cifra
Calculatorul îți arată pierderea. Ghidurile de mai jos îți arată ce faci cu ea.
Ce ne întreabă oamenii despre inflație și salariul real
Care e rata inflației în România în 2026?
10,4% în iunie 2026, pe bază anuală, conform INS (9,2% după indicele armonizat Eurostat, care se calculează puțin diferit). E cea mai mare rată din Uniunea Europeană, de peste trei ori media UE, aflată în jur de 3%. Cumulat, prețurile au crescut cu circa 61% din 2020 și cu 75% din 2018.
Care e diferența între salariu nominal și salariu real?
Salariul nominal e suma de pe fluturaș, banii care intră în cont. Salariul real e ce poți cumpăra cu ei, după ce scazi inflația. Dacă nominalul a crescut cu 30% în cinci ani, dar prețurile au crescut cu 50%, salariul tău real a scăzut cu circa 13%. Câștigi mai mulți lei și cumperi mai puțin.
Cum îmi calculez puterea de cumpărare?
Împarți salariul de azi la factorul de inflație de la anul de referință. Factorul vine din indicele de prețuri publicat de INS. Pentru 2020 până azi e circa 1,61, adică prețurile au crescut cu 61%. Dacă în 2020 câștigai 4.000 de lei, ai nevoie azi de 4.000 × 1,61 = 6.440 de lei pentru aceeași putere. Dacă ai 5.500, pierzi 940 de lei pe lună.
Ce este rata personală de inflație?
E inflația calculată pe coșul tău de cheltuieli, nu pe coșul mediu al INS. Fiecare categorie — alimente, chirie, energie, combustibil, servicii — are altă rată de scumpire, iar ponderea lor în bugetul tău decide cât te lovește inflația pe tine. Inflațiometrul din pagină o calculează în 30 de secunde: un chiriaș cu mașină poate trece de 20%, un proprietar fără mașină, cu rată fixă la bancă, poate coborî sub 9% — la aceeași inflație oficială de 10,4%.
Cât valorează azi 1.000 de lei din 2020?
Atenție la formulare, aici se încurcă toată lumea. 1.000 de lei din 2020 valorează azi mai puțin, nu mai mult: cam 621 de lei în puterea de cumpărare de atunci. Invers: ca să cumperi azi ce cumpărai cu 1.000 de lei în 2020, îți trebuie 1.610 lei. Aceeași realitate, două exprimări.
De ce salariile nu cresc cât inflația?
Pentru că măririle depind de bugetul angajatorului, de productivitate și de concurența pe piața muncii, în timp ce inflația răspunde la cu totul altceva: prețuri globale la energie și cereale, deficit bugetar, deprecierea leului, ajustări de TVA și accize. Sunt două mecanisme care nu comunică între ele. De asta salariul mediu nominal a crescut, dar puterea de cumpărare a intrat pe minus din iulie 2025, ajungând la minus 6,9% în mai 2026.
Cum a evoluat inflația între 2018 și 2026?
2018: 4,63%. 2019: 3,83%. 2020: 2,63%. 2021: 5,05%. 2022: 13,80%, vârful. 2023: 10,40%. 2024: 5,59%. 2025: 7,32%. 2026, în iunie: 10,4% anualizat. Cumulat din 2018 până azi, prețurile au crescut cu aproximativ 75%. Anul record rămâne 2022.
Ce mărire trebuie să cer ca să nu pierd?
Minimum cât inflația, adică în jur de 10% în 2026 — sau cât îți arată Inflațiometrul, dacă rata ta personală e mai mare. Sub atât, pierzi putere de cumpărare chiar dacă fluturașul arată mai bine. Ca să câștigi real, mărirea trebuie să depășească inflația cu 2-5%, deci 12-15% pentru o creștere reală de 2-5%.
Cum îmi protejez banii de inflație?
Patru direcții: negociezi măriri anuale cel puțin cât inflația; muți banii din contul curent în titluri de stat cu 6,50-7,50% neimpozabil; ții o parte în euro sau ETF-uri globale, care pe termen lung bat inflația locală; tai din categoriile cu scumpiri mari. Banii care stau în cont curent pierd peste 10% pe an, garantat.
De unde vin datele din calculator?
Din indicele prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică și din rapoartele Băncii Naționale a României. Indicele măsoară cum evoluează prețurile unui coș fix de bunuri și servicii consumate de gospodăriile românești. Se actualizează lunar și e referința oficială pentru deprecierea monetară. Factorii din calculator sunt cumulativi, din 2018 până în 2026, iar ratele pe categorii din Inflațiometru sunt cele din comunicatul INS pe iunie 2026.
De ce cifra oficială nu se potrivește cu ce simt eu?
Pentru că indicele e o medie pe un coș standard, iar coșul tău arată altfel. Dacă dai o parte mare din venit pe chirie, energie și transport — categoriile cu scumpiri peste medie — inflația ta personală e mai mare decât cea din comunicate. Cifra oficială nu minte, doar nu vorbește despre tine în particular. Inflațiometrul din pagină îți calculează cifra ta.
Sursele din spatele cifrelor
- Institutul Național de Statistică — indicele prețurilor de consum, serie anuală 2018 până în 2026, actualizat lunar; comunicatul pe iunie 2026, publicat pe 13 iulie, cu ratele pe categorii.
- Eurostat — ratele de inflație din Uniunea Europeană, indicele armonizat (IAPC), iunie 2026.
- Banca Națională a României — raportul asupra inflației 2026, decizia de politică monetară din 8 iulie și cursul de referință pentru euro.
- Institutul Național de Statistică — câștigul salarial real, serie lunară până în mai 2026.
- CNPP — puterea de cumpărare a pensiei medii, serie lunară până în mai 2026.
- Fondul Monetar Internațional — prognoza de inflație pentru România, 2025 până în 2027.
Calculatoarele au rol educativ. Primul lucrează cu media oficială; Inflațiometrul lucrează cu ratele oficiale pe categorii, aplicate coșului tău. Pentru decizii financiare importante, verifică datele la zi și, unde e cazul, cere sfat de la un specialist.
Fluturașul minte. Coșul nu.
Dacă mărirea ta e sub inflație, ai primit o scădere cu un nume frumos. Verifică cifra, apoi decide: negociezi, muți banii sau construiești venit în plus. Dar nu mai sta pe loc — statul pe loc costă 10% pe an.
