România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară: doar 13% dintre noi trec testul la care media europeană e 26%. Asta nu rămâne într-un clasament, se vede în buzunar. Ghidul îți arată ce înseamnă educația financiară, cât te costă pe an ce nu știi, cum îți aperi banii de inflație, regula 60/20/20 potrivită pentru România, fondul de urgență, de ce cheltuim altfel decât ne propunem și ce faci în următoarele 30 de zile ca să nu mai rămâi pe minus. Ai un test, două calculatoare și 12 lecții gratuite.
Educația financiară înseamnă să știi cât te costă cu adevărat fiecare hotărâre legată de bani, de la cardul de credit până la alegerea între chirie și rată la bancă. În 2026, cu o inflație de 6,17% în august (după un vârf de 10,85% în mai), 10.000 de lei ținuți în casă pierd în jur de 617 lei pe an fără să faci nimic. România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară: 13% dintre români răspund corect la cel puțin 4 din 5 întrebări simple despre bani, față de 26% media europeană. Asta se poate schimba cu un plan simplu: vezi pe ce se duc banii, îți faci un buget 60/20/20, strângi un fond de urgență, scapi de datoriile scumpe și îți muți economiile acolo unde dobânda bate inflația. Ghidul ți-l dă pas cu pas, potrivit cu salariile și prețurile din România.
Ce este educația financiară, de fapt
Educația financiară înseamnă trei lucruri puse împreună: ce știi despre bani (dobândă, inflație, risc), ce faci cu ei în fiecare lună (buget, economii, datorii) și cum hotărăști (compari, întrebi, nu semnezi în grabă). Așa o descriu și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și Strategia Națională de Educație Financiară a României: ce știi, ce obiceiuri ai și cum privești banii, nu doar teorie.
Nu e o materie pentru economiști și nu are legătură cu cât câștigi. Sunt oameni cu salarii mari care trăiesc de la o lună la alta și oameni cu salarii mici care au bani puși deoparte. Diferența o face ce știu și ce fac, nu suma de pe fluturaș.
Cele cinci lucruri pe care merită să le știi
| Ce trebuie să știi | Întrebarea din viața ta | Ce pierzi dacă nu știi | De unde înveți |
|---|---|---|---|
| Bugetul | Pe ce se duc banii mei? | Sute de lei pe lună care dispar fără urmă | Pe ce se duc banii |
| Dobânda | Cât mă costă banii împrumutați și cât primesc pentru cei puși deoparte? | Plătești dobândă mare la card și nu primești nimic la economii | Dobânda, pe înțeles |
| Inflația | De ce cumpăr mai puțin cu aceiași bani? | Economiile se topesc, deși cifra din cont rămâne aceeași | Inflația în România |
| Riscul | Ce se întâmplă dacă merge prost? | Pui toți banii într-un singur loc sau cazi în plasa unei țepe | Țepe financiare în România |
| Rezerva | Din ce trăiesc dacă rămân fără venit? | Orice urgență se transformă în datorie | Fondul de urgență |
- Pentru că greșelile se plătesc în lei, nu în note. O dobândă necitită, un abonament uitat sau niște economii ținute în casă costă bani în fiecare lună.
- Pentru că nimeni nu o face în locul tău. Banca vinde, magazinul vinde, reclama vinde. Singurul care are interesul să compare ești tu.
- Pentru că se învață. Nu ține de talent și nici de venit. Se învață ca mersul pe bicicletă: cu pași mici, repetați.
Cât te costă pe an ce nu știi despre bani
Lipsa de educație financiară nu apare pe nicio factură, dar o plătești în fiecare lună. Am pus-o în lei. Scrie câteva sume și vezi cât se adună într-un an și câte zile muncești doar ca să acoperi ce se putea evita.
Factura ta pe un an
Nu trebuie să fie sume exacte. Pune ce știi acum; se recalculează singur.
Cum calculăm: banii din cont sunt înmulțiți cu 6,50%, dobânda titlurilor de stat Tezaur pe un an din octombrie 2026, la care nu se plătește impozit. Datoria de pe card e înmulțită cu dobânda scrisă de tine. Abonamentele și cheltuielile neplănuite sunt înmulțite cu 12 luni. O zi de muncă înseamnă salariul net împărțit la 21 de zile lucrătoare. Suma propusă la cheltuieli neplănuite vine dintr-un studiu ING din aprilie 2026, în care unul din patru români a spus că lipsa de planificare îl costă cel puțin 200 de lei pe lună. Estimare, nu sfat de investiții.
| Rândul din factură | De ce apare | Cât înseamnă în exemplul nostru | Cum îl ștergi |
|---|---|---|---|
| Bani care stau degeaba | 10.000 de lei ținuți în cont curent nu aduc nimic, iar prețurile cresc | 650 lei pe an, cât ar fi adus în Tezaur pe un an | Păstrezi fondul de urgență la îndemână, restul îl muți în titluri de stat |
| Dobânda de la card | 3.000 de lei neachitați de la o lună la alta, la 24% pe an | 720 lei pe an | Achiți datoria scumpă înainte de orice economie; pașii, în cum ieși din datorii |
| Abonamente uitate | Plăți mici, lunare, pe care nu le mai vezi | 960 lei pe an la 80 de lei pe lună | O seară cu extrasul de cont în față; vezi pe ce se duc banii |
| Cheltuieli neplănuite | Cumpărături făcute pe loc, taxe de întârziere, lucruri luate a doua oară | 2.400 lei pe an la 200 de lei pe lună | Un buget simplu, pe care îl ții 30 de zile; vezi cum îți gestionezi banii |
La un salariu mediu net de 5.820 de lei, patru lucruri obișnuite se adună la 4.730 de lei pe an, adică aproximativ 17 zile de muncă. Nu sunt bani pierduți la ghinion. Sunt bani pierduți pentru că nimeni nu ne-a arătat unde să ne uităm.
România, ultimul loc din Uniunea Europeană la educație financiară: ce arată cifrele
În 2023, Comisia Europeană a pus aceleași cinci întrebări despre bani la peste 26.000 de oameni din toate țările Uniunii: despre inflație, dobândă, risc și împărțirea banilor în mai multe locuri. În România, doar 13% au răspuns corect la cel puțin patru. Media europeană a fost 26%, iar în Țările de Jos, aflate pe primul loc, 43%.
| Ce s-a măsurat | România | Reper | Sursa |
|---|---|---|---|
| Răspund corect la cel puțin 4 din 5 întrebări despre bani | 13%, ultimul loc | Media UE: 26%. Țările de Jos: 43% | Flash Eurobarometru 525, Comisia Europeană, 2023 |
| Spun despre ei că se pricep la bani | 51%, primul loc | Cea mai mare încredere în sine din Uniune | Flash Eurobarometru 525 |
| Nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută | 40% | Media UE: 30% | Eurostat, date pentru 2024 |
| Au economii sau un fond de urgență | 37% | Doar 2 din 10 ar acoperi ușor o cheltuială de 2.500 de lei | Studiu ING, aprilie 2026, făcut în orașe |
Problema nu e doar că știm puțin. E că jumătate dintre noi credem că știm destul. Cine crede că se pricepe nu mai întreabă, nu mai compară și semnează mai repede. De aceea primul pas e un test cinstit, nu un curs.
Vrei să vezi unde ești tu? Pentru ce știi, încearcă testul cu cele 3 întrebări la care majoritatea lumii răspunde greșit și testul BCR cu 12 întrebări. Pentru ce faci, treci prin testul de mai jos. Următoarea măsurătoare europeană se încheie în decembrie 2026.
Testul tău de educație financiară: unde ești acum
Înainte de orice teorie, află unde te afli. România stă pe ultimul loc în UE la educație financiară nu pentru că oamenii sunt nepăsători, ci pentru că nimeni nu i-a învățat pas cu pas. Răspunde la cele 5 întrebări de mai jos și primești un punctaj pe cele patru lucruri care țin banii în ordine — buget, rezervă, datorii și apărarea de inflație — plus primul pas de făcut, ales după răspunsurile tale.
Testul acesta verifică ce faci cu banii zi de zi, nu ce știi din cărți. Pentru lucrurile de bază — dobândă, inflație, investiții și siguranță pe internet — continuă cu testul BCR de educație financiară cu 12 întrebări, unde primești explicații după fiecare răspuns.
Scorul tău de educație financiară
Cinci întrebări, un punctaj, un prim pas clar. Nimic de completat, doar alege ce ți se potrivește.
1. Știi exact pe ce se duc banii tăi în fiecare lună?
2. Ai un fond de urgență care acoperă cel puțin 3 luni de cheltuieli?
3. Ai datorii scumpe (card de credit, minus pe cont, împrumut rapid, rate cu dobândă mare)?
4. Pui deoparte o sumă chiar în ziua salariului, înainte de cheltuieli?
5. Economiile tale primesc dobândă (titluri de stat, depozit) sau stau doar în contul curent?
Test orientativ. Scopul nu e o notă, ci să vezi ce are cea mai mare nevoie de atenție acum.
Educația financiară începe cu adevărul despre cum trăiesc oamenii cu banii lor
De aceea am legat acest ghid de Radiografia financiară a românului obișnuit, studiul nostru de educație financiară. Rezultatele arată că 54% dintre respondenți nu au fond de urgență și 49% nu pun nimic deoparte. Întrebați ce le-ar schimba situația, 59% au răspuns un venit mai mare și doar 6% educație financiară. De la cifrele astea pornesc articolele noastre, nu din teorii perfecte.
Vezi rezultatele studiului →Cât pierzi, în lei, dacă nu faci nimic în 2026
Dacă ai 5.000 de lei puși deoparte și nu faci nimic cu ei, peste un an vei putea cumpăra cu ei cât cumperi azi cu aproximativ 4.691 de lei. Nu ți-a furat nimeni banii. Nu i-ai pierdut nicăieri. I-ai lăsat să stea, iar inflația a făcut restul. Nu e o figură de stil, e socoteală făcută pe cifrele din 2026: în mai, inflația a ajuns la 10,85%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar în august a coborât la 6,17%, după ce scumpirile din vara lui 2025 au ieșit din calcul. Prețurile nu au scăzut; cresc doar mai încet.
Inflația nu e o știre. E factura ta de la supermarket.
Ai observat că aceeași listă de cumpărături costă mai mult față de anul trecut? Nu e doar „scumpire la raft”, e inflație. În lei: dacă acum un an cheltuiai 3.000 de lei pe lună pe mâncare, facturi și transport, azi îți trebuie aproximativ 3.185 de lei pentru exact același coș. Diferența de vreo 185 de lei pe lună înseamnă peste 2.200 de lei pe an, aproape un salariu minim net, dați fără să cumperi nimic în plus. În mai, când inflația era la vârf, diferența trecea de 300 de lei pe lună.
La cumpărături, educația financiară nu înseamnă doar să cauți produsul cu prețul cel mai mic. Înseamnă să compari cantitatea, ce primești pentru banii tăi, cât folosești de fapt și dacă diferența de preț merită pentru familia ta. Am dus conversația mai departe și în povestea Artesana și a parteneriatului cu Face Toți Banii, unde vorbim despre preț, valoare, alegeri de zi cu zi și despre ce se află în spatele unui brand românesc construit cu perseverență.
| Sumă ținută în casă | Cât mai valorează după 1 an (inflație 6,17%) | Cât pierzi | Aceeași sumă în Tezaur pe 1 an (6,50%) |
|---|---|---|---|
| 5.000 lei | ~4.691 lei | ~309 lei | +325 lei dobândă |
| 10.000 lei | ~9.383 lei | ~617 lei | +650 lei dobândă |
| 20.000 lei | ~18.766 lei | ~1.234 lei | +1.300 lei dobândă |
| 50.000 lei | ~46.915 lei | ~3.085 lei | +3.250 lei dobândă |
Cu cât stai mai mult pe loc, cu atât plătești mai mult pentru nimic. Cele mai la îndemână locuri sigure care dau dobândă sunt titlurile de stat Tezaur și Fidelis și depozitele bancare. În octombrie 2026, Tezaur dă între 6,50% și 7,50% pe an, după durată, iar Fidelis între 6,60% și 7,75%. E prima dată în acest an când dobânda lor trece de inflație. Atenție la depozite: din dobândă se oprește impozit de 10%, așa că un depozit cu 5% îți lasă 4,5%, sub inflație. La titlurile de stat cumpărate de persoane fizice nu se plătește impozit.
Calculator: cât pierzi tu din inflație și cât poți economisi
Scrie salariul și economiile tale. Calculatorul îți arată cât pierzi din cauza inflației, cât recuperezi prin dobânda aleasă și cât ai putea pune deoparte lunar cu regula 60/20/20.
Situația ta în 2026
Salariul net, economiile, inflația și dobânda aleasă: vezi cât pierzi și în cât timp strângi fondul de urgență.
Estimare simplificată, cu dobânzile din octombrie 2026. Nu este sfat de investiții. Verifică dobânzile și condițiile de la zi înainte să muți banii.
Cele 5 greșeli financiare pe care le fac cei mai mulți români
România e pe ultimul loc în UE la educație financiară nu pentru că românii sunt nepăsători, ci pentru că nu i-a învățat nimeni. Nici școala, nici familia, nici locul de muncă nu ne-au pregătit pas cu pas. Rezultatul: generații de adulți care au învățat despre bani din propriile greșeli, nu de la cineva.
Economisesc ce rămâne
Gândul „pun deoparte dacă mai rămâne” merge rar: la final nu mai rămâne nimic. Economiile trebuie să fie primul lucru plătit, nu ultimul. Vezi de ce nu reușești să economisești.
Nu au fond de urgență
Doar 37% dintre români au economii sau un fond de urgență, arată un studiu ING din aprilie 2026. Pentru ceilalți, o reparație, o lună fără serviciu sau o problemă de sănătate devine pe loc datorie. Detalii în ghidul fondului de urgență 2026.
Trăiesc din card ca dintr-un al doilea salariu
Cardul de credit și minusul de pe cont (descoperitul) au dobânzi de 15–30% pe an. Folosite pentru cheltuielile de zi cu zi, ajung să coste mult mai mult decât „venitul” pe care par să-l aducă. Plan în cum să ieși din datorii.
Nu știu cât le trebuie la pensie
Pensia de stat (Pilonul 1) acoperă tot mai puțin din ultimul salariu. Pilonul 2, pensia privată în care ți se virează lunar o parte din contribuție, există, dar puțini știu cât au strâns acolo. Situația în ghidul Pilonului 2.
Compară roșii, nu credite
Mulți știu prețul roșiilor la trei magazine, dar nu știu cât îi costă de fapt cardul pe an (DAE, adică dobânda cu tot cu comisioane) și nici cât le rămâne din dobânda depozitului după ce scad inflația. Vezi ce e costul real al unui credit.
Ce se face în țară și un test de încercat
Despre ce se face la nivel de țară pentru educația financiară, vezi articolul despre Echipa Națională de EduFin BCR. Ca să vezi ce știi despre dobândă, inflație, investiții și siguranță pe internet, fă apoi testul BCR de educație financiară.
Educația financiară nu înseamnă să fii expert în investiții. Înseamnă să știi cât te costă cu adevărat fiecare hotărâre, de la cardul de credit până la alegerea între chirie și rată la bancă. Restul vine după.
„Nu-mi ajung banii până la salariu” — de unde începi
Cea mai căutată întrebare despre bani din România. Dacă luna ta se termină înainte de salariu, nu ești singur și, cel mai probabil, nu e din cauza cafelelor. De cele mai multe ori problema e de fond: cheltuielile fixe iau o parte prea mare din venit. Socoteala, cu un calculator care îți arată în ce zi „moare” salariul, e în ghidul despre ce faci când nu-ți ajung banii până la salariu.
Patru întrebări rezolvă, împreună, cea mai mare parte a problemei — fiecare cu un ghid dedicat:
Pe ce se duc, de fapt, banii?
Mulți nu știu exact — și de aici începe viața pe minus. Vezi pe ce se duc banii și cum începe viața pe minus.
De ce nu reușești să economisești?
Dacă pui „ce rămâne” și nu rămâne nimic, problema e metoda. Vezi de ce nu reușești să economisești.
Cum pui deoparte când chiar nu-ți ajung?
Se poate, chiar și la limită, dacă schimbi ordinea. Vezi cum pui bani deoparte când nu-ți ajung banii.
Cum îți gestionezi banii lună de lună?
Un sistem simplu bate orice intenție bună. Vezi cum să-ți gestionezi banii.
Întâi afli unde se duc banii, apoi tai una-două cheltuieli mari, apoi pui o sumă mică să plece singură din cont în ziua salariului și abia la final lucrezi la creșterea venitului. Tăierile rezolvă jumătate; cealaltă jumătate vine din a câștiga mai mult, nu doar din a cheltui mai puțin.
Dacă ești în criză cu banii, citește în ordinea asta
Nu toate problemele se rezolvă cu același articol. Alege traseul care seamănă cu situația ta de acum.
| Ce simți acum | Ce citești prima dată | De ce ajută |
|---|---|---|
| Salariul nu ajunge până la final | Nu îmi ajung banii până la salariu | Îți arată unde se rupe luna și ce verifici prima dată. |
| Nu știi pe ce pleacă banii | Nu știi pe ce se duc banii | Îți arată cheltuielile care se adună fără să le mai vezi. |
| Vrei să economisești, dar pare imposibil | Cum pui bani deoparte când nu-ți ajung | Îți dă un început mic, pe care îl poți ține, fără să aștepți luna perfectă. |
| Ai card, rate, minus pe cont sau „cumperi acum, plătești mai târziu” | Cum să ieși din datorii | Îți arată în ce ordine plătești, ca să nu dai bani la întâmplare. |
| Economisești, dar nu știi unde ții banii | Unde îți ții fondul de urgență | Separă banii de zi cu zi de banii pentru siguranță. |
Regula 60/20/20 — varianta care funcționează în România
Regula 50/30/20 e cunoscută în toată lumea, dar se rupe în România. Chiria medie pentru un apartament cu 2 camere în București depășește 400 de euro, adică peste o treime din salariul mediu înainte să plătești o singură factură. Cu facturile și mâncarea, ajungi la 65–70% cheltuiți pe strictul necesar, nu la 50%. Varianta potrivită la noi:
Strictul necesar
Chirie sau rată, facturi, mâncare, transport, medicamente. Tot ce e obligatoriu.
Ce îți place
Ieșiri, haine, abonamente, vacanță, distracție. Partea care face viața plăcută.
Economii și investiții
Fond de urgență, titluri de stat, pensie privată. Banii tăi de mâine.
Chiar și 10% puși deoparte dintr-un salariu mediu (aproximativ 580 de lei pe lună) înseamnă aproape 7.000 de lei pe an, destul pentru un prim fond de urgență în 12–18 luni. Înainte să aplici orice regulă, trebuie să știi ce cheltuiești acum. O lună, absolut toate cheltuielile: cafea, parcare, abonamente uitate, livrări. Surpriza prin care trece aproape toată lumea: cheltuielile „mici, care nu contează” ajung adesea la 500–800 de lei pe lună. Pentru un sistem simplu, lună de lună, vezi cum să-ți gestionezi banii.
De ce nu economisești chiar dacă știi că trebuie
Educația financiară nu înseamnă doar să știi lucruri. Înseamnă și să înțelegi de ce faci cu banii altceva decât ți-ai propus, chiar când știi ce ar trebui să faci. Psihologii au descris de mult câteva capcane care explică de ce „mâncăm” banii puși deoparte.
- Plăcerea de acum bate răsplata de mai târziu (psihologii îi spun gratificare imediată) — creierul pune mai mult preț pe ce primește azi decât pe același lucru primit peste ani. Un tricou cumpărat azi te bucură acum; banii pentru peste 5 ani nu îi simți.
- Sertarele din minte (contabilitatea mentală) — ne purtăm diferit cu banii după cum au venit. Banii câștigați „ușor” (bonus, moștenire) se cheltuie mult mai repede. De aici, banii câștigați ușor se duc ușor.
- Primul preț văzut (efectul de ancorare) — dacă primul preț pe care îl vezi e 500 de lei, un produs de 350 de lei pare „ieftin”, chiar dacă e mai scump decât ce îți trebuie. Magazinele se folosesc de asta tot timpul.
- Frica de pierdere — ne doare mai tare o pierdere de 100 de lei decât ne bucură un câștig de 100 de lei. De aceea mulți se feresc de investiții și pierd oricum, prin inflație.
Când apar comparații între venituri, merită să înțelegi ce înseamnă percentila și decila — îți arată unde se află o sumă față de ale celorlalți, nu doar media. De aici pornește și studiul FTB despre cum trăiesc românii cu banii lor: am vrut să vedem nu doar ce știu oamenii, ci și ce îi ține pe loc.
Pune economiile să plece singure din cont în ziua salariului, chiar și 200 de lei. Dă-le banilor un nume: „fond de urgență”, „vacanța de vară”, nu „economii”. Așteaptă 24 de ore înainte de orice cumpărătură de peste 200 de lei de care nu ai neapărată nevoie. Și bucură-te de prima mie de lei strânsă: când vezi că merge, îți vine să continui.
Ce spun mentorii Face Toți Banii
„Relația cu banii nu se schimbă prin informație — se schimbă prin conștiință. Poți ști toate regulile și tot să rămâi pe minus dacă nu înțelegi de ce iei deciziile pe care le iei.”
Dr. Constantin Cornea — psihoterapeut, mentor Face Toți Banii„Banii nu aduc fericirea — dar lipsa unui plan financiar aduce cu certitudine stres, conflict și limitare. Educația financiară nu e despre a fi bogat. E despre a fi liber.”
Cora Niculescu Mizil — expert în relația cu banii, mentor FTBPlanul de 30 de zile ca să-ți pui banii în ordine
Educația financiară e un maraton, nu un sprint. Nu încerca să repari totul deodată: 15 minute pe zi, în fiecare zi, fac mai mult decât un curs de weekend. Iată planul pe patru săptămâni.
Săptămâna 1 — Vezi unde ești (ziua 1-7)
Scrie toate cheltuielile din ultima lună, pe categorii: locuință, mâncare, transport, abonamente, ieșiri, sănătate. Socotește cât la sută din venit se duce pe fiecare. Alege cele 2–3 categorii unde ai cea mai neplăcută surpriză: acolo umbli.
Săptămâna 2 — Bugetul (ziua 8-14)
Deschide un cont de economii separat. Pune cel puțin 10% din salariu să plece singur acolo în ziua în care primești banii. Scrie toate datoriile: cât mai ai de dat, ce dobândă are fiecare, cât e rata. Alege în ce ordine le plătești: întâi pe cea cu dobânda cea mai mare (metoda avalanșei) sau întâi pe cea mai mică (metoda bulgărelui de zăpadă).
Săptămâna 3 — Unde ții banii (ziua 15-21)
Citește despre titlurile de stat. Socotește cât înseamnă un fond de urgență de 3 salarii și în cât timp ajungi acolo. Vezi cât ai strâns în Pilonul 2, pe site-ul fondului tău de pensii.
Săptămâna 4 — Obiceiul (ziua 22-30)
Citește sau ascultă zilnic 15-20 de minute despre educație financiară. În ziua 30, uită-te înapoi: ce a mers, ce nu, ce schimbi luna viitoare.
Luna 2+ — Crești venitul
Negocierea salariului e pasul pe care cei mai mulți îl sar. O mărire de 15% la salariul mediu înseamnă aproape 900 de lei net în plus pe lună, mai mult decât poți strânge tăind din cheltuieli. Cum ceri, când și cât, în ghidul despre cum ceri o mărire de salariu.
Educație financiară în 12 lecții gratuite: programa Face Toți Banii
Dacă vrei să înveți pe îndelete, nu pe sărite, ai aici un drum în trei trepte. Fiecare lecție e un ghid de pe site, scris pe înțeles, cu exemple în lei. Bifează ce ai citit; pagina ține minte unde ai rămas, pe acest telefon sau calculator.
Nu trebuie să le iei pe toate într-o săptămână. O lecție la două-trei zile, cu un lucru pus în practică după fiecare, înseamnă că în două luni ai trecut prin tot ce nu s-a predat la școală.
Câți bani ar trebui să ai la 30, 40 și 50 de ani
| Vârsta | Obiectiv minim | Obiectiv recomandat | Prioritatea principală |
|---|---|---|---|
| 30 ani | Fond de urgență de 3 luni | Fond de urgență + prima investiție | Strângi rezerva, scapi de datoriile de pe card și de rate |
| 40 ani | Fond de 6 luni și nicio datorie pe card sau la rate | Economii și investiții cât salariul tău pe 2–3 ani | Împarți banii în mai multe locuri, pui în plus pentru pensie |
| 50 ani | Știi cât va fi, cu aproximație, pensia ta | Economii și investiții care acoperă diferența față de pensia de stat | Scazi riscul și îți pregătești trecerea la pensie |
Dacă pui 500 de lei pe lună de la 30 de ani, cu un câștig mediu de 7% pe an, la 65 de ani ai strâns aproximativ 850.000 de lei. Dacă începi la 40 de ani cu aceeași sumă, ajungi la vreo 400.000 de lei, mai puțin de jumătate, pentru că ai pierdut 10 ani în care dobânda s-ar fi adunat la dobândă. Detalii în câți bani ar trebui să ai puși deoparte.
Educația financiară la școală și pentru copii
La școală, educația financiară se face obligatoriu un singur an: în clasa a VIII-a, la materia „Educație socială – Educație economico-financiară”, din anul școlar 2020–2021. În rest, există materia opțională „Educație financiară”, pe care o poate alege fiecare școală, de la clasele primare până la liceu. Restul se învață acasă.
| Nivel | Ce se predă | Este obligatoriu? | Ce poți face acasă |
|---|---|---|---|
| Clasele pregătitoare–IV | „Educație financiară”, materie opțională | Nu; o alege școala | Bani de buzunar și o pușculiță cu un scop: câți bani de buzunar îi dai |
| Clasele V–VII | Materie opțională; câteva lecții la matematică și la educație socială | Nu | Un buget mic, pe o săptămână, pe care îl ține singur |
| Clasa a VIII-a | „Educație socială – Educație economico-financiară” | Da, din 2020–2021 | Discutați facturile casei: cum vorbești cu copilul despre bani |
| Liceu | Materia opțională „Educație financiară”; câteva lecții la economie și la educație antreprenorială | Nu, ca materie separată | Primul cont, primul card, primul salariu de vară |
Pe 11 aprilie 2024, Guvernul a aprobat Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030, făcută de Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Română a Băncilor. Prima evaluare e programată pentru 2026, iar raportul final pentru 2031. Ziua de 11 aprilie este, prin lege, Ziua Educației Financiare.
De la ce vârstă începi și cu ce
Nu aștepta clasa a VIII-a. Un copil de 5–6 ani înțelege că banii se termină și că trebuie ales între două lucruri. La 9–10 ani poate ține bani de buzunar și poate strânge pentru ceva. La 13–14 ani poate face un buget pe o lună. Ghidul pe vârste, cu ce spui și ce nu spui, e în cum vorbești cu copilul despre bani. Dacă vrei și părerea cuiva care lucrează zilnic cu familii, citește discuția cu Oana Stan despre banii în familie și recenzia cărții „Bani isteți, copii isteți”.
Cărți, teste și cursuri gratuite: de unde înveți mai departe
Nu trebuie să plătești un curs ca să înveți despre bani. Cele mai bune puncte de pornire sunt gratuite.
Cărți
44 de cărți citite și judecate pentru cititorul din România: ce merită și ce nu. Vezi cele mai bune cărți de educație financiară.
Teste
Cele 3 întrebări folosite în toată lumea, testul BCR cu 12 întrebări și testul de personalitate financiară.
Cursuri gratuite pentru adulți
Școala de Bani, programul BCR, are cursuri video gratuite despre buget, economii și datorii, deschise oricui, nu doar clienților băncii.
Cursuri gratuite pentru copii
Tot la Școala de Bani sunt cursuri video pentru copii de 6–10 ani și de 11–14 ani și un curs pentru părinți.
Pentru profesori
Institutul Bancar Român ține un curs gratuit, recunoscut de Ministerul Educației, pentru profesorii care predau educație socială la clasa a VIII-a.
Unelte
Aplicații de buget care îți arată pe ce se duc banii și GPS-ul FTB, care îți spune de unde să începi.
Nu știi de unde să începi cu banii? Folosește GPS-ul FTB
În 90 de secunde îți dă un drum pas cu pas, după situația ta. Pentru cine simte că are prea multe de rezolvat deodată, e cel mai bun prim pas.
Deschide GPS-ul FTB →Dacă ai investit în 2025 și trebuie să declari câștigurile, citește ghidul declarației unice 2026 pentru ETF, chirii și crypto. Înainte să declari veniturile, verifică și explicația despre CASS, pentru că această contribuție la sănătate se plătește separat de impozitul pe venit, după cât ai câștigat. Iar pentru cine lucrează pe cont propriu, jurnalul de bani al unui freelancer PFA arată cum se împart banii când venitul diferă de la o lună la alta.
Cuvintele din ghid, pe scurt
Întrebări frecvente despre educația financiară în 2026
Ce este educația financiară?
Educația financiară înseamnă ce știi despre bani, ce faci cu ei în fiecare lună și cum iei hotărârile: buget, dobândă, inflație, risc și rezervă. Nu ține de cât câștigi și nu e o materie pentru economiști. Se vede în ce îți rămâne la sfârșitul lunii.
De ce este importantă educația financiară?
Pentru că greșelile se plătesc în lei. Bani ținuți în cont fără dobândă, o datorie pe card și câteva abonamente uitate se adună ușor la câteva mii de lei pe an. Calculatorul din acest ghid îți arată suma pentru situația ta.
Ce înseamnă că banii mei pierd valoare cu inflația?
Cu o inflație de 6,17%, cât a fost în august 2026, 5.000 de lei ținuți în casă cumpără după un an cât cumpără azi aproximativ 4.691 de lei. Cifra din portofel rămâne aceeași, dar iei mai puțin cu ea. Singura apărare e o dobândă cel puțin egală cu inflația, cum dau acum titlurile de stat.
Cum încep educația financiară de la zero?
Începe prin a scrie, timp de o lună, toate cheltuielile, ca să vezi pe ce se duc banii. Apoi deschide un cont de economii separat și pune cel puțin 10% din salariu să plece singur acolo în ziua salariului. Nu trebuie să devii expert în investiții. Urmează planul de 30 de zile și cele 12 lecții din acest ghid, iar dacă nu știi de unde să pornești, folosește GPS-ul FTB.
Funcționează regula 50/30/20 în România?
Nu pe deplin, mai ales în orașele mari, unde chiria trece de 35–40% din salariul mediu. Varianta potrivită pentru România este 60/20/20: 60% pentru nevoi, 20% pentru ce îți place, 20% pentru economii. Chiar și 10% puși deoparte dintr-un salariu mediu înseamnă aproape 7.000 de lei pe an.
Cât ar trebui să economisesc lunar?
Ținta bună este 20% din salariul net. La salariul mediu net de 5.820 de lei, asta înseamnă aproximativ 1.160 de lei pe lună. Dacă pare prea mult, începe cu 10% sau chiar cu 200 de lei și crește treptat. Important e ca banii să plece singuri din cont în ziua salariului, nu să pui deoparte ce rămâne.
Cât ar trebui să fie fondul de urgență în România?
Regula obișnuită este 3–6 salarii nete. La salariul mediu net de 5.820 de lei, asta înseamnă între 17.500 și 35.000 de lei. Dacă suma pare mare, începe cu 1.000 de lei și adaugă în fiecare lună. Unde și cum îl ții, în ghidul fondului de urgență 2026.
Unde pun banii ca începător?
Pentru început, titlurile de stat Tezaur sunt cele mai la îndemână: pornesc de la 1 leu, nu se plătește impozit pe dobândă și dau între 6,50% și 7,50% pe an, peste inflația din august 2026. Fidelis dă între 6,60% și 7,75%. Depozitele bancare se desfac mai ușor, dar după impozit rămân de regulă sub inflație. Până nu ai fond de urgență și nu ai scăpat de datoriile scumpe, nu investi. Comparația, în ghidul titlurilor de stat 2026.
Merită să investesc dacă am datorii?
De obicei, nu. Datoriile scumpe, cu dobânzi de 20–30% pe an, cum sunt cardul de credit și minusul de pe cont, trec înaintea oricărei investiții, pentru că nicio investiție sigură nu aduce 25% pe an. Să achiți o datorie cu dobândă de 25% e ca și cum ai câștiga sigur 25%. Păstrezi doar un fond de urgență mic cât plătești. Pașii, în ghidul cum să ieși din datorii.
Cum îmi protejez economiile de inflație în 2026?
Cele mai la îndemână sunt titlurile de stat Tezaur, de la 1 leu, cu dobânzi între 6,50% și 7,50% în octombrie 2026, și Fidelis, între 6,60% și 7,75%. Comparația și calculatorul de câștig sunt în ghidul titlurilor de stat 2026. Dacă vrei ca banii să și crească, nu doar să țină pasul cu prețurile, citește ghidul de investiții pentru începători.
De ce România e pe ultimul loc în UE la educație financiară?
La testul european din 2023, doar 13% dintre români au răspuns corect la cel puțin 4 din 5 întrebări despre bani, față de 26% media Uniunii Europene. În același timp, 51% spun că se pricep. Educația financiară se predă obligatoriu doar în clasa a VIII-a, din 2020–2021, iar majoritatea adulților de azi nu au învățat-o nicăieri. Nu e o problemă de inteligență, ci de ce ni s-a predat.
Se predă educația financiară la școală?
Da, dar puțin. Este obligatorie un singur an, în clasa a VIII-a, la materia „Educație socială – Educație economico-financiară”, din anul școlar 2020–2021. La clasele primare, la gimnaziu și la liceu există materia opțională „Educație financiară”, pe care o alege fiecare școală.
De la ce vârstă începi educația financiară cu copiii?
De la 5–6 ani, cu lucruri simple: banii se termină și trebuie să alegi. La 9–10 ani, copilul poate ține bani de buzunar și poate strânge pentru ceva. La 13–14 ani poate face un buget pe o lună. Ghidul pe vârste este în cum vorbești cu copilul despre bani.
Unde găsesc cursuri gratuite de educație financiară?
Școala de Bani, programul BCR, are cursuri video gratuite pentru adulți, pentru copii de 6–10 și 11–14 ani și pentru părinți. Profesorii de clasa a VIII-a au un curs gratuit la Institutul Bancar Român. Pe Face Toți Banii ai cele 12 lecții din acest ghid, toate gratuite.
Ce cărți de educație financiară merită citite?
Depinde de unde pornești: unele sunt bune pentru început, altele pentru investiții sau pentru relația cu banii. Am citit și am judecat 44 dintre ele pentru cititorul din România, cu verdict la fiecare, în cele mai bune cărți de educație financiară.
Câți bani ar trebui să am la 30 de ani?
La 30 de ani, minimul este un fond de urgență de 3 luni și nicio datorie pe card sau la rate. Mai bine: și o primă investiție începută. Cel mai mare avantaj la această vârstă e timpul: 500 de lei pe lună puși de la 30 de ani, cu un câștig de 7% pe an, ajung la aproximativ 850.000 de lei la 65 de ani, față de vreo 400.000 dacă începi la 40. Detalii în câți bani ar trebui să ai puși deoparte.
Ce fac dacă pur și simplu nu îmi ajung banii până la salariu?
Deschide extrasele de cont din ultimele 3 luni și vezi exact pe ce se duc banii. De cele mai multe ori, problema e de fond: cheltuielile fixe, adică chiria, ratele și facturile, trec de 60–65% din salariu. Alege una sau două cheltuieli mari de micșorat, verifică abonamentele și, în timp, lucrează la creșterea venitului. Pașii, cu calculator, în ghidul despre ce faci când nu-ți ajung banii până la salariu.
Vrei să înțelegi mai bine cum funcționează banii în viața ta?
Cunoaște mentorii Face Toți Banii: oameni care au trecut prin hotărâri grele legate de bani și vorbesc deschis despre greșeli și despre ce au învățat din ele.
Cunoaște mentorii →Surse oficiale
- Comisia Europeană — Flash Eurobarometru 525, „Monitoring the level of financial literacy in the EU”, 2023
- Ministerul Educației — educația financiară, materie obligatorie în clasa a VIII-a din 2020–2021
- Guvernul României — Strategia Națională de Educație Financiară 2024–2030, aprobată pe 11 aprilie 2024
- Institutul Național de Statistică — indicele prețurilor de consum, ianuarie–august 2026
- Ministerul Finanțelor — dobânzile titlurilor de stat Tezaur și Fidelis, emisiunile din octombrie 2026
- Eurostat — câți oameni nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută, date pentru 2024
- ING Bank România — studiul „Românii și improvizațiile financiare”, aprilie 2026
Surse și cum am calculat. Inflația de 6,17% (august 2026) și vârful de 10,85% (mai 2026) vin din datele oficiale INS. Cifrele despre nivelul de educație financiară al României (13% față de 26% media UE) vin din Flash Eurobarometrul 525 al Comisiei Europene. Calculele despre cât pierzi din cauza inflației și despre economii sunt estimări simplificate, făcute ca să se înțeleagă ideea; la depozite am ținut cont de impozitul de 10% pe dobândă, nu și de schimbările de la o lună la alta. Material de informare, nu sfat financiar personal: pentru hotărâri mari, vorbește cu un consultant autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Ultima verificare: 5 octombrie 2026.
Ai citit. Acum vezi unde stai tu.
Articolele sunt utile, dar cifrele care contează sunt ale tale. Mai jos ai trei lucruri care durează câteva minute și pe care le poți face chiar acum.
Pune calculatorul ăsta pe site-ul tău
Copiază codul de mai jos și lipește-l oriunde pe pagina ta. Calculatorul se deschide într-un buton care duce cititorii direct aici. E gratuit, nu trebuie să ceri voie și nu se schimbă nimic dacă actualizăm instrumentul.
