Libris se alătură comunității Face Toți Banii: educație financiară construită prin lectură, întrebări și conversații reale

Unele parteneriate rămân la nivelul unui logo pe un afiș; altele se leagă atât de firesc, încât par să fi fost acolo de la început.

Așa s-a legat și colaborarea cu Libris: firesc, din valori comune și din aceeași grijă pentru oameni.

Face Toți Banii a pornit de la o convingere pe care o repetăm ori de câte ori cineva ne întreabă de ce facem ce facem: banii nu sunt o materie grea, ci una prost predată. Nu ni se explică nicăieri cum se citește un contract de credit, de ce ne certăm cu partenerul pe sume mici, ce facem cu prima mărire de salariu sau cum spunem „nu ne permitem” fără să transformăm asta într-o rușine pe care copilul o duce mai departe douăzeci de ani.

Iar cel mai vechi instrument prin care oamenii au învățat despre bani nu este cursul de 3.000 de lei și nici clipul de treizeci de secunde care promite libertate financiară până la Crăciun. Este cartea. Citită încet, cu creionul în mână, revenind de două ori la același paragraf pentru că te-a lovit undeva unde nu te așteptai.

Așa că, atunci când ne-am gândit cu cine ne-ar plăcea să facem prima ediție cu public, ne-am întrebat un singur lucru: cine aduce în sală ceva ce omul poate lua acasă și folosi luni dimineață? Răspunsul a venit repede.

• Libris devine partener al proiectului Face Toți Banii, iar primul moment al colaborării este Face Toți Banii LIVE, emisiunea noastră cu public.

• Colaborarea începe pe 30 septembrie 2026, la Apollo 111 din București, la ediția „Cum trăiesc românii cu banii lor”.

• În sală, trei participanți pleacă acasă cu o carte și un jurnal Libris, după ce întrebările lor sunt extrase și ajung pe scenă.

• Cărțile sunt alese de echipa Libris din zona educației financiare și a deciziilor mai bune. Pe toate trei le-am citit, analizat și pus în contextul vieții financiare din România.

• Pregătim și un concurs pe pagina noastră de Facebook, tot cu premii oferite de Libris, ca discuția despre cărți și bani să înceapă încă dinainte de eveniment.

În mai 1991, Ana Oniță conducea de peste zece ani librăria Șt. O. Iosif, una dintre cele mai vechi din Brașov. Le știa pe dinafară rafturile și pe oamenii care intrau pe ușă. Când a apărut posibilitatea de a o prelua prin privatizare, ea și soțul ei, Virgil Oniță, au semnat, s-au împrumutat și au pornit la drum cu un capital de 100.000 de lei și o datorie de 100.000 de dolari, de achitat într-un singur an.

Ca să înțelegi cât de mare era pariul: nimeni nu-i garanta că oamenii vor cumpăra suficiente cărți cât să acopere suma aceea în douăsprezece luni. Ei au pariat că da. România anului 1991 citea cu o foame care venea după decenii de acces limitat la carte, iar primele titluri cumpărate pentru librărie au fost ale autorilor interziși până atunci — Eliade, Cioran, Noica, Steinhardt, Goma, Orwell, jurnalele scrise în închisorile comuniste.

Datoria a fost plătită. Librăria a rămas. Iar în 1997, în librărie a intrat, ca angajată, o studentă de nouăsprezece ani.

Laura Țeposu și decizia care a schimbat tot

Laura Țeposu venise din Constanța la Facultatea de Științe Economice din Brașov și avea nevoie de un job în timpul studenției. Virgil și Ana Oniță, unchiul și mătușa ei, i-au oferit un post de librar la Șt. O. Iosif. A rămas. A făcut, pe rând, cam tot: cărți, muzică, apoi contabilitate.

A terminat facultatea în 2000, secția Finanțe-Bănci, a dat examenul de expert contabil și a înființat chiar o firmă de contabilitate. Avea toate motivele să plece pe drumul acela. A rămas în librărie.

În 2009 a venit cu propunerea care avea să schimbe complet businessul: trecerea în online. Momentul nu era, pe hârtie, unul bun. Era anul austerității, al salariilor tăiate cu un sfert și al librăriilor care se închideau una după alta. Ei au făcut invers: au construit libris.ro.

Astăzi, Laura Țeposu este CEO și cofondatoare a Libris.ro, cu jumătate din companie, alături de Ana și Virgil Oniță, care dețin cealaltă jumătate. Vânzările online au ajuns să însemne aproximativ 95% din cifra de afaceri, iar în spatele lor stă un depozit de 5.000 de metri pătrați, cu un stoc permanent de aproape un milion de volume și o capacitate de până la 10.000 de expedieri pe zi.

Din librăria de la poalele Tâmpei a crescut, în treizeci și cinci de ani, unul dintre cei mai mari retaileri de carte din România. Cu capital 100% românesc și fără nicio explozie peste noapte — doar decizii repetate bine, luate de trei oameni care citesc mult.

Etapele, pe scurt

Între timp, Libris a strâns ceva ce foarte puține companii din România au: cincisprezece ani de date despre ce cumpără oamenii de citit, an de an, în vremuri bune și în vremuri grele. Iar aici începe partea care ne privește direct.

La 35 de ani, Libris a publicat o analiză a celor mai vândute cărți din ultimele decenii, construită pe cincisprezece ani de vânzări online și pe memoria librăriei din Brașov. Iar concluzia ei este, fără să-și propună, o hartă emoțională a României.

După 1989 s-au căutat autorii interziși — pentru că oamenii voiau să afle ce li se ascunsese. La final de deceniu au apărut cărțile de business și dezvoltare personală — pentru că țara căuta instrumente de reinventare. În anii de criză s-au vândut cărți despre supraviețuire practică. Iar în topurile recente domină cărțile despre traumă, sens și vindecare.

Cu alte cuvinte: ce citim arată ce ne doare.

Este exact ideea de la care pornește și studiul nostru „Cum trăiesc românii cu banii lor”, pe care îl prezentăm pe scenă pe 30 septembrie. Noi întrebăm oameni reali cât îi costă luna, ce amână, ce ascund de partener, la ce renunță primul când se strânge cureaua. Libris vede aceleași frământări în ce ajunge în coșul de cumpărături.

Două instrumente diferite, aceeași realitate. De aici a pornit tot.

La intrare primești un cartonaș Libris. Pe el scrii prenumele tău și o întrebare pentru unul dintre invitații de pe scenă. Poate fi despre salariu, chirie, banii în cuplu sau despre ce le spui copiilor când trebuie să spui „nu ne permitem”. Important este să fie întrebarea ta, cea care te apasă cu adevărat.

În pauza dintre actul 1 și actul 2 extragem trei cartonașe. Cele trei întrebări ajung pe scenă și primesc răspuns în fața sălii. Iar oamenii care le-au scris pleacă acasă cu o carte aleasă de echipa Libris și un jurnal Libris — o agendă cu gânduri, pregătită pentru pagini încă goale.

Ne place mecanismul ăsta pentru un motiv simplu. Într-o sală plină, cele mai bune momente nu vin niciodată din prezentare. Vin din întrebarea pe care cineva o pune cu vocea puțin tremurată, pentru că e întrebarea lui, reală, din bucătăria lui. Iar premiul merge fix către omul care a avut curajul să o scrie.

Dacă vrei să vezi toate cărțile despre bani pe care le-am citit și le-am pus la încercare, sunt adunate în Cărți care fac toți banii. Fiecare analiză îți spune despre ce este cartea, cui i se potrivește și dacă merită banii și timpul tău. Uneori răspunsul este „nu”.